Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg se va întâlni cu președintele american la Washington pe 12 iunie. Cei doi vor discuta continuarea ajutorului pentru Ucraina.
Pe agendă se numără și întărirea capacităților de apărare și descurajare NATO.
Este posibil ca cei doi să discute și problema succesorului lui Stoltenberg, care își va părăsi funcția în această toamnă pentru a se întoarce în Norvegia ca președinte al Băncii Centrale.
Printre numele vehiculate sunt premierii Olandei, Danemarcei și Estoniei, anume Mark Rutte, Mette Frederiksen și Kaja Kallas. Aflat în vizită la Washington, premierul britanic îl va propune pe ministrul Apărrrii Ben Wallace. Canada o va propune pe Chrystia Freeland, vicepremier de origine ucraineană.
Pe 11-12 iulie va avea loc, la Vilnius, următorul summit NATO. Șefii de stat s-au folosit de fiecare întâlnire internațională recentă, inclusiv summiturile din Moldova și cel B9 de la Bratislava, pentru a se pregăti pentru acest summit.
Cea mai importantă chestiune discutată luna viitoare la Vilnius va fi aceea a aderării Ucrainei, posibil după sfârșitul războiului.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat într-un interviu pentru Wall Street Journal că „dacă nu vom primi un semnal de la Vilnius (n.r. În legătură cu aderarea la NATO), nu cred că are rost ca Ucraina să participe la acest summit”.
Zelenski rămâne sceptic cu privire la angajamentele aliaților față de aderarea țării sale.
Aliații s-au angajat la apropierea față de Ucraina și sprijin în apărare. Țările estice ale alianței se așteaptă ca summitul să stabilească, clar, calea Ucrainei către statutul de membru NATO.
În ultimele zile, Stoltenberg și-a declarat cu tărie suportul pentru guvernul de la Kiev. El consideră că Ucraina trebuie să adere la NATO și că alianța trebuie să își asume responsabilitatea protecției țării chiar și după sfârșitul războiului.
Stoltenberg se așteaptă la noi angajamente din partea statelor participante pentru pragul de cheltuieli pentru apărare. Conform standardului NATO, acestea ar trebui să ajungă la 2% din PIB.
La Vilnius, au apărut deja semne de întrebare privind cheltuielile organizării acestui summit, cost suportat în întregime de țara gazdă. Jurnaliștii lituanieni au găsit achiziții de milioane de euro pentru echipament de videoconferințe și iluminare. Peste 6 milioane de euro vor fi cheltuiți doar pe închirierea a 500 de mașini noi-nouțe.
