Documentul Kremlinului referitor la convorbirea telefonică de marți a lui Vladimir Putin cu președintele american Donald Trump a apărut pe site-ul rusesc la ora 20:15, ora Moscovei, pe 18 martie.
Putin, potrivit transcrierii discuției, a fost de acord cu o propunere din partea SUA de încetare a focului – era vorba despre oprirea loviturilor rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei timp de 30 de zile.
Însă, chiar înainte de încheierea convorbirii telefonice, dronele rusești de atac decolaseră.
La câteva minute după încheierea apelului telefonic, infrastrucura energetică ucraineană și alte obiective au fost bombardate în atacuri care au continuat ore în șir.
Două spitale – protejate tehnic în temeiul dreptului internațional – au fost grav avariate. Ucraina a lovit un complex de conducte petroliere din sudul Rusiei.
O zi mai târziu, pe 19 martie, Donald Trump și Volodimir Zelenski au vorbit la telefon, iar președintele ucrainean a afirmat că a acceptat propunerea de încetare a focului. Însă Zelenski le-a declarat reporterilor că „totul va continua să zboare”.
„Dacă rușii nu ne lovesc facilitățile, nu le vom lovi nici noi pe ale lor”,a spus Zelenski.
Și au făcut-o: Rusia a lansat mai mult de 170 de drone asupra Ucrainei la începutul zilei de joi, 20 martie. Ucraina a folosit drone cu rază lungă de acțiune pentru a ataca o bază aeriană unde sunt adăpostite bombardiere rusești și ar fi folosit o nouă rachetă pentru a lovi și o rafinărie.
S-ar putea să fie încă prea devreme pentru a judeca, dar în ceea ce privește încetarea focului, ce se întâmplă cu siguranță nu arată ca atare.
Și, dacă negociatorii ruși și americani nu ajung la un acord asupra unor măsuri concrete – fie în Arabia Saudită, pe 24 martie, fie la unele reuniuni ulterioare – probabil că va fi și de scurtă durată.
„Nici Rusia, nici Ucraina nu au, în acest stadiu, niciun stimulent pentru a-și reduce intensitatea sau amploarea operațiunilor”, a declarat pentru RFE/RL Maria Engqvist, director adjunct al programului de studii privind Rusia și Eurasia din cadrul Agenției suedeze de cercetare în domeniul apărării.
Nikolas Gvosdev, profesor de afaceri de securitate națională la Colegiul Naval de Război al SUA din Newport, Rhode Island, a declarat că loviturile care au urmat apelurilor au fost direct legate.
„Din partea lui Putin, este pentru a arăta că Rusia se bucură de dominația escaladării și poate continua să lovească la momentul/ în locurile pe care le alege”, a declarat Gvosdev pentru RFE/RL.
„Din partea lui Zelenski, este pentru a arăta că, în ciuda faptului că Trump a spus că Ucraina «nu are cărți», de fapt, încă are cărți, încă are capacități... și că Ucraina nu este în niciun caz în corzi.”
Dick Berlijn, general olandez în retragere din forțele aeriene, care a fost cel mai înalt ofițer militar al Olandei, a declarat că Putin „nu a dat niciun semn că ar dori cu adevărat o încetare a focului”.
„Cred că motivul pentru care a venit cu ideea de a nu [viza] infrastructura energetică este pentru că îi face rău”, a declarat Berlijn pentru RFE/RL.
„Cea mai mare parte a infrastructurii energetice din Ucraina a fost deja distrusă, dar țintirea energiei și infrastructurii [rusești], în special a petrolului, îi face rău [Rusiei].”
„În contradicție cu realitatea”
De la sfârșitul anului 2022, Rusia atacă industria energetică a Ucrainei – folosește rachete balistice și de croazieră, precum și drone cu rază lungă de acțiune, pentru a viza centralele electrice, instalațiile de transport și substațiile.
Menită să epuizeze populația civilă a Ucrainei, această strategie este adesea atribuită fostului comandant suprem al invaziei ruse, generalul Serghei Surovikin, pe care presa rusă l-a supranumit odată „generalul Armageddon”.
În fața acestor atacuri, Ucraina s-a străduit să mențină luminile și căldura aprinse, dar a reușit să se descurce cu un amestec de ingeniozitate locală și cu sprijinul occidental pe scară largă.
În același timp, Ucraina și-a dezvoltat industria internă de drone, pe care le-a folosit din ce în ce mai mult pentru a viza infrastructura energetică a Rusiei – rafinării de petrol, conducte – ca să nu mai vorbim de facilitățile militare.
Rusia este, de asemenea, preocupată de racheta de croazieră cu rază lungă de acțiune Neptun, dezvoltată de Ucraina. Cu câteva zile înainte de convorbirile telefonice, noua rachetă a fost folosită pentru a lovi o rafinărie de petrol de pe coasta rusă a Mării Negre, a afirmat Zelenski.
Acest lucru încurajează Kremlinul să facă presiuni pentru ca propriile sale instalații energetice să fie scoase de pe listele de ținte ucrainene, a declarat Berlijn.
Vorbind cu reporterii la o zi după convorbirea lui Putin cu Trump, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că ordinul lui Putin a fost pus în aplicare imediat. El a afirmat chiar că forțele ruse au doborât șapte drone proprii, ca o dovadă a bunăvoinței Rusiei
Cu toate acestea, experții militari au pus la îndoială afirmația lui Peskov și au subliniat că comandanții ruși ar fi putut anula atacurile mai devreme – și cu siguranță ar fi putut evita țintirea spitalelor, șase ore mai târziu.
Acuzațiile reciproce au venit la doar câteva ore după atacurile din noaptea de 20 martie.
Promisiunea lui Putin a fost „foarte mult în contradicție cu realitatea”, a spus Zelenski.
„Credem că această încetare a focului, care a fost propusă de președintele Statelor Unite ale Americii, a fost deja încălcată de regimul de la Kiev”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, la televiziunea de stat.
Totuși, oficialii americani și-au exprimat optimismul.
„Cred că suntem mai aproape de pace, de încetarea focului decât am fost vreodată în ultimii trei ani”, a declarat Keith Kellogg, principalul emisar al Casei Albe pentru Ucraina, pentru ABC News.
„Teoria unei încetări”
În afară de un rezervor de neîncredere umplut de trei ani de războiul total al Rusiei împotriva Ucrainei, există întrebarea dacă a existat un acord ca încetarea focului să intre în vigoare imediat.
„Aș ezita să numesc evenimentele care au avut loc în cursul săptămânii trecute chiar și un preludiu al unei discuții adecvate privind un acord de încetare a focului”, a declarat Engqvist pentru RFE/RL.
„Traiectoria pentru un «acord» de orice fel este extrem de instabilă în acest moment. Ea poate lua încă multe turnuri”.
Declarația Kremlinului a precizat că acordul se referă la „infrastructura energetică”. Cu toate acestea, Casa Albă a declarat că acordul se referă la „energie și infrastructură”. Și Zelenski a avut o viziune și mai largă asupra a ceea ce ar trebui să fie cruțat.
„Unul dintre primii pași către încheierea completă a războiului ar putea fi încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice și a altor infrastructuri civile”, a declarat el într-o postare pe Telegram, după convorbirea sa cu Trump.
„Ambele părți sunt interesate de teoria unei încetări”, a declarat Gvosdev.
„Ucraina ar avea nevoie de timp pentru a se reconstrui și a se consolida, Rusia ar căuta reducerea sancțiunilor; dar niciuna dintre părți nu are o propunere de încetare a focului care să îndeplinească aceste cerințe și niciuna nu e sigură cât de departe ar merge Trump pentru a încerca să impună consimțământul”, a spus el.
„Dacă Putin ar dori cu adevărat să fie sincer în dorința sa de a opri războiul, ar putea opri războiul astăzi. El ar fi putut opri războiul acum trei ani”, crede Berlijn.
„Putin vrea ca Ucraina să revină în Imperiul Rus. El nu este de acord cu faptul că Ucraina este o națiune suverană, astfel încât toate acestea fac foarte dificil să se ajungă la un acord de pace care să fie acceptabil atât pentru Ucraina, cât și pentru Rusia”, adaugă el.
articol publicat inițial pe rferl.org
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.