Linkuri accesibilitate

#10Întrebări | Bogdan Glăvan, economist: Croația a aderat pe merit la euro. România nu o va face prea curând


Economistul Bogdan Glăvan spune că România mai are mult până la aderarea la euro.
Economistul Bogdan Glăvan spune că România mai are mult până la aderarea la euro.

Profesorul de economie Bogdan Glăvan spune, într-un interviu pentru Europa Liberă, că aderarea recentă a Croației la zona euro va duce la creșterea exportului său de servicii turistice.

Profesorul Bogdan Glăvan spune că România nu va avea prea curând șansa să adere la zona euro, pentru că nu va mai avea ocazia să îndeplinească criteriile de aderare, așa cum a făcut-o în 2015-2016, când inflația era la un minimum istoric.

Influxul de bani europeni va fi unul din obstacolele aderării, pentru că „ține leul sus”, după cum explică, pentru Europa Liberă, expertul în economie.

„Există motive foarte întemeiate pentru care nu vom mai ajunge în următorii 7 ani la o inflație mică. România este pe un trend de creștere destul de puternic, alimentat de această căruță de bani care se revarsă, de fonduri europene în principal, dar și de investiții străine și de remitențele diasporei. Asta înseamnă cheltuieli accelerate, cheltuieli mari de la an la an în România”, a spus Bogdan Glăvan.

1.Europa Liberă: După cum știm, de la 1 ianuarie, Croația a trecut la euro și a intrat în Schengen în același timp. Ce a contat pentru îndeplinirea acestor obiective la care România încă visează?

Bogdan Glăvan: Această decizie, respectiv intrarea unei țări în orice spațiu economic sau politic, este prin natura ei o decizie politică. Criteriile sunt aceleași pentru toate țările. Croația a intrat în Schengen pentru că a reușit să convingă și să strângă acea unanimitate la nivelul Uniunii Europene, unanimitate pe care România nu a reușit să o strângă.

În cazul Croației, nu sunt probleme care să țină de îndeplinirea criteriilor tehnice, cele pe care le știm. La fel ca și la Spațiul Schengen, și în zona euro avem niște criterii tehnice, niște condiții oficiale de îndeplinit. Dar decizia înseamnă și decizie politică. Eu nu cred că criteriile nu au fost îndeplinite de Croația, în niciun caz. Dar peste astea, Croația a reușit să convingă și unanimitatea politică actuală a Europei.

2.Europa Liberă: Cum va schimba trecerea la euro economia Croației, într-o perioadă de inflație pronunțată în toată Europa?

Bogdan Glăvan: O va schimba în bine, după părerea mea. De ce? Pentru că renunțarea la propria monedă, în contextul acesta al începutului de secol XXI, are mai degrabă beneficii decât costuri. Ar trebui spus din capul locului că nu există a priori, deci din principiu, avantaje nete sau costuri nete în favoarea menținerii propriei monede naționale sau în favoarea unificării monetare. Ceea ce contează fundamental pentru o economie, pe termen lung, este cât de sănătoasă este respectiva monedă, adică cât de inflaționistă este, cât de sănătoasă este politica monetară proprie a țării respective.

Or, în contextul sfârșitului de secol XX începutului de secol XXI în Europa, aceste țări micuțe din Est nu au dovedit că pot duce o politică monetară națională atât de sănătoasă încât să aibă beneficii mai mari decât cele care decurg la apartenența la zona euro.

Însă, riscurile potențiale pe termen lung sunt în mod clar depășite de beneficiile care decurg din aderarea la zona euro, beneficii care înseamnă dispariția riscului valutar, ceea ce înseamnă încurajarea tranzacțiilor între economii, înseamnă racordarea pieței de capital interne deplin la piața europeană a capitalului. Adică înseamnă că fiecare companie sau cetățean se poate împrumuta la dobânzile la care se împrumută ca un neamț sau ca un francez.

3.Europa Liberă: Taberele politice, dar și cele din societatea croată, sunt împărțite cu privire la renunțarea la kună. Există un precedent în UE al unei țări care nu a trecut niciodată la euro. În ce condiții e mai bine să-ți păstrezi moneda națională?

Bogdan Glăvan: Chiar exemplul Marii Britanii arată prost, adică arată că nu a fost o decizie bună. Dar să nu uităm, cum spuneam mai devreme, că nu există un motiv de principiu pentru care o țară poate fi într-o poziție inferioară fiindcă are propria monedă. Nu! Depinde doar de maniera în care își conduce politica monetară și politica economică în general, dacă se îndreaptă către stabilitate și către prosperitate sau nu.

Deci la fel, și Croația, și România, și Marea Britanie aveau și au o șansă. Cert este că dacă privim în istoria recentă, vedem că Marea Britanie nu a mers în direcția bună.

4.Europa Liberă: În Croația, are loc un scandal acum, în care ministrul Economiei a spus că, prin trecerea la euro, firmele au mărit nejustificat prețurile. Cum e posibilă o trecere mai lină spre euro?

Bogdan Glăvan: După părerea mea, fenomenul pe care îl discutăm, și care nu este unic Croației, l-au experimentat și alte țări înaintea ei, este un fenomen absolut minor, adică este o perturbare absolut minoră.

Deci faptul că Croația a intrat la euro, și că va avea beneficii pe termen lung din această intrare, nu contrazice și nu este contrazisă de această turbulență pe termen scurt, care ține mai degrabă de psihologia oamenilor. Nu are un alt fundament științific economic.

Prețurile nu cresc prin aderarea la euro, prețurile cresc doar atunci când există o ofertă mai mare de bani pe piață. Ori la aderare sau înlocuirea unei monede cu alta, nu are legătură creșterea/descreșterea masei monetare.

Sigur că poate să se întâmple, dar nu poate și să nu se întâmple. De exemplu, până la finalul hiperinflației din fosta Iugoslavie, la finalul războiului din Balcani în 1994, aveam o hiperinflație în Serbia și statul a decis înlocuirea monedei locale, dinarul sârbesc cu marca germană. Ceea ce s-a întâmplat peste noapte, practic de Anul Nou. Lucrurile s-au stabilizat, iar două luni mai târziu, în februarie, au avut deflație, deci prețurile au scăzut în Serbia în doar două luni de zile.

Deci se poate întâmpla în ambele sensuri. Nu asta este problema. Și de fapt cu cât ai o monedă mai sănătoasă, cu atât prețurile sunt mai stabile.

Însă, în cazul Croației avem de-a face cu o turbulență pur temporară declanșată de psihologia oamenilor și, sigur, comercianții vor să speculeze fiecare pe „turta” lui.

5.Europa Liberă: Care vor fi avantajele pentru turiștii care merg în vacanță în Croația, printre care și mulți români?

Bogdan Glăvan: Păi, cred ca e suficient să ne uităm la vecinii noștri bulgari. Bulgarii sunt destul de ancorați de euro, de 20 de ani au acest curs de schimb valutar fix. Sigur că, după părerea mea, Bulgaria nu a exploatat avantajele care decurg din acest curs de schimb fix.

Leva este stabilă, este ca și cum ai folosi euro în loc de leva de aproximativ 20 de ani. Cineva care vrea să ne contrazică vă poate spune că economia Bulgariei a rămas în urma celei românești. Este adevărat, dar tocmai asta este un merit al disciplinei monetare și bugetare pe care o impune apartenența la zona euro sau de facto la zona euro, așa cum este Bulgaria.

Dacă ne uităm la Bulgaria vedem că ei nu au avut deficitele bugetare pe care le am avut noi, politicile populiste și creșterea datoriei publice pe care am avut-o noi. Lucrurile acestea se plătesc pe termen lung.

Una peste alta, aderarea Croației la euro aduce clar avantaje oamenilor. Simplul fapt că nu mai trăim cu acest risc valutar și câștigăm salariul în euro este un avantaj. Cresc exporturile de servicii turistice.

6.Europa Liberă: Când credeți că va adera România la euro?

Bogdan Glăvan: Nu cred că va adera la euro curând și nici pe un orizont lung de timp, pentru că nu mai avem nicio șansă. Nu mai văd când am putea îndeplini iarăși principalele condiții.

7.Europa Liberă: Dvs spuneați că România ar fi putut să adere la euro în urmă cu 8 ani, dar a pierdut această șansă. Cine nu a vrut atunci să aderăm la euro?

Bogdan Glăvan: România putea să adere în anii aceia în 2015-2016, pentru că îndeplinea condițiile într-un mod excepțional. Dobânzile de exemplu la care se împrumuta România erau foarte mici pentru că politica monetară în ansamblul zonei euro era foarte permisivă.

Concret, nu știu și nu cred că o să ne mai întâlnim prea curând cu acele condiții, chiar dacă vom depăși războiul, criza și nu mai știu ce depășim noi.

Atunci a fost un context al Băncii Centrale Europene foarte permisiv care implicit putea să ofere și României posibilitatea de a se împrumuta la dobânzi foarte mici. De asemenea, inflația era extrem de mică, practic a dispărut inflația în 2015/2016 în România.

Nu văd prea curând cum vom mai ajunge la o inflație atât de mică. Există motive foarte întemeiate pentru care nu vom mai ajunge în următorii 7 ani la o inflație mică. România este pe un trend de creștere destul de puternic, alimentat de această căruță de bani care se revarsă, de fonduri europene în principal, dar și de investiții străine și de remitențele diasporei. Asta înseamnă cheltuieli accelerate, cheltuieli mari de la an la an în România. Deci, nu vom avea această stabilitate a prețurilor.

De ce nu am făcut pasul spre euro atunci? Probabil dintr-un prost talent politic, adică nu s-a înțeles că trebuie să marchezi acel 11 metri din finala Campionatului Mondial. Și am avut oamenii nepotriviți atunci. Atunci s-a și inventat această prostie cu convergența reală, adică stați așa că trebuie să ne mai crească nouă veniturile și pe urmă vedem.

Dar întrebarea de baraj care se poate ridica celor care au inventat această prostie este următoare: dacă o să indeplinim convergența peste 10 ani și PIB-ul pe locuitor o să fie cât în Germania, atunci ce motiv mai avem atunci să aderăm la euro? Noi aderăm la euro pentru că euro este un mijloc prin care să creștem mai repede.

8. Europa Liberă: În perspectiva unei recesiuni pe care o anunță economiștii pentru acest an, care sunt șansele ca România să mai adere la euro?

Bogdan Glăvan: În primul rând, România va fi relativ ferită de această criză. Eu rămân în continuare optimist, deși semne rele există.

Marea noastră problemă este că vom avea evoluții foarte inegale în economie, foarte polarizate, astfel încât media nu prea e reprezentativă. Adică, dacă ne uităm la ce se întâmplă cu PIB, e posibil foarte mult să nu fie nicio recesiune, să creștem cu 2%, apoi la 3%. Dar această creștere să fie foarte puțin reprezentativă, cum a și fost de fapt în 2022.

De ce? Pentru că majoritatea populației, majoritatea firmelor au de suferit și își văd veniturile reduse. În vreme ce o minoritate reușește să acumuleze toate profiturile și toate creșterile de vânzări și toate creșterile de venituri, care per total contribuie la această umflare a mediei cu 2 – 3 %. Și aici avem exemplul companiilor din domeniul acesta energetic.

9. Europa Liberă: Ce s-ar întâmpla cu economiile populației și cu prețurile în condițiile trecerii la euro?

Bogdan Glăvan: Este suficient să ne uităm la țările din jur și la cele mai din Est și la cele mai din Vest. În principiu, economiile populației ar fi cam la fel de distruse cum stăm și astăzi, când nu suntem în zona euro. Pentru că într-o epocă cu dobânzi real negative, cei care economisesc sunt proști, deci populația pierde bani pe care îi ține în depozite. Chiar și astăzi după ce au crescut dobânzile, și acest lucru va rămâne și în 2023. Din acest punct de vedere nu e nicio diferență că ești la euro sau la lei.

E o diferență când vine vorba de investiții, pentru că astăzi vedem de exemplu cum companiile s-au speriat la creșterea dobânzilor la lei și s-au reorientat către creditul în euro, vedem asta în statistici, ceea ce vine la pachet cu asumarea unui risc valutar, pe care sigur noi putem să îl considerăm ca fiind foarte mic. Adică noi intrăm pe o pârtie la finalul căruia ne așteaptă ceva urât. Dacă eram în euro era altfel.

10.Europa Liberă: În ce monedă merită să îți ții economiile? În euro sau în lei?

Bogdan Glăvan: Pe termen relativ scurt, adică un an, doi, este bine de păstrat banii în lei. Pierzi mai puțin decât dacă îi ții în euro, pentru că avem aceste influxuri masive de capital, de care vă spuneam mai devreme, care țin leul sus, „artificial”, în sensul că noi nu vedem de unde vine oferta asta mare de valută.

Însă, pe termen mai lung sau pentru cei care au sume mari de bani întotdeauna regula de aur este să ai investiții diversificate, adică să ai și dolari și euro. Pentru oamenii care n-au așa nevoi urgente sau previzibile de a cheltui bani nu iau o sumă indiferent. Dar nu știu câtă lume se găsește în cazul ăsta.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG