Ministerul Mediului a publicat zilele trecute rezultatele preliminarii ale unui studiu național care arată că în România trăiesc între 10.500 și 13.000 de urși bruni.
Catalogată ca strict protejată, această specie are o cotă de prevenție stabilită de Parlament - în 2024 și 2025 a fost de 426 de urși care pot fi uciși.
Potrivit ministrului Mediului, Mircea Fechet, autoritățile române au eliminat anul trecut mai puține exemplare decât permitea legea, adică 381.
Organizația de mediu WWF România susține că, în 2024, din cele 381 de exemplare de urs ucise, 55 la sută dintre ele au fost reprezentate de trofee medalie de aur.
În premieră pentru o cercetare a unei specii sălbatice, studiul prezentat pe 10 aprilie s-a bazat pe analiza ADN a 24.000 de mostre de fecale și blană de urs, care au recoltate din 25 de județe, din păduri, bârloguri, gospodării, garduri, drumuri.
„Realizatorii acestui studiu estimează că în România trăiesc între 10.419 și 12.770 de urși. Aproape 13.000 de urși e valoarea maximă estimată de specialiști. Nivelul de întredere este de 95 la sută”, a precizat ministrul Mediului, Mircea Fechet.
Probele au fost recoltate și analizate de peste 600 de persoane: angajați ai Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” din Brașov, alți biologi, angajați forestieri, voluntari instruiți.
Nici Ministerul Mediului și nici Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” nu au făcut încă publică lista cu specialiștii străini care au contribuit la realizarea studiului.
Cercetarea a fost realizată între noiembrie 2022 și decembrie 2024 și va continua până în partea a doua a anului 2025, când vor fi prezentate studiul complet și rezultatele finale.
Statisticile din anii anteriori estimau că în România sunt peste 3.000 de urși bruni și că în Europa ar trăi 18.000 de animale din această specie.
Ministrul Mediului completează că populația de urși bruni din România este cel puțin de două ori și jumătate mai mare decât ar permite mediul natural al țării.
„România are cea mai mare populație de urs brun din Europa. Specialiștii spun că efectivul optim este 4.000 de urși”, a adăugat Mircea Fechet. El a mai spus că va cere Comisiei Europene scoaterea acestui animal de pe lista speciilor strict protejate.
„Nu văd niciun motiv pentru care în România să scoatem lupul de pe listă și ursul să rămână”, a adăugat ministrul Mediului.
Dar de ce ar fi 4.000 numărul optim de urși bruni care să trăiască bine și fără conflicte cu omul în România?
A răspuns la întrebare profesorul universitar Ovidiu Ionescu, de la Universitatea „Transilvania”, din Brașov, invitat de Ministerul Mediului la conferința de presă în care au fost publicate rezultatele studiului național genetic privind populația de urși.
Motivul ar fi că numai 29% din suprafața țării este acoperită cu păduri.
„Această suprafață are un optim ecologic, economic și social de 4.000 de urși care ar trebui să existe, astfel încât să fie o situație bună și pentru oameni și pentru urși. (…) De la 29 la sută până la sută la sută este un habitat modificat, avem agricultură, sursă de hrană.”
Tot profesorul Ovidiu Ionescu susține că nenumărate ursoaice cu pui ajung în zone agricole și chiar în localități, alungate din păduri de urșii masculi.
„Avem un număr foarte mare de masculi maturi în habitatul natural. Acești masculi maturi, prin etologia lor (n.r. știința care se ocupă de studiul comportamentului), influențează comportamentul femelelor.”
„Pentru a-și promova genele, omoară puii acestor femele pentru a se împerechea cu acestea. Este și o metodă de autoreglare a populației de urs. Aceste ursoaice, pentru a-și proteja puii, dispar din habitatul natural, pleacă. Și atunci, se duc spre spațiile agricole, spre intravilanul localității, unde găsesc hrană, tocmai pentru a evita spațiile unde densitatea masculilor e mare”, a declarat profesorul Ovidiu Ionescu.
Unul dintre specialiștii responsabili de realizarea studiului, cercetătoarea Ancuța Fedorca, de la Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, a explicat că abia la finalul studiului se va ști exact câți dintre cei între 10-13.000 de urși depistați sunt masculi și care este zestrea lor genetică.
Mii de urși semnalați în locuri publice sau în gospodării anual
Studiul realizat acum este important pentru că, pe baza lui, autoritățile pot lua măsurile necesare pentru conservarea speciei și pentru limitarea conflictelor dintre om și urs.
Conflicte care sunt tot mai dese în ultimii ani.
Între februarie 2024 și martie 2025, operatorii de urgență la 112 au preluat 5.553 de apeluri care anunțau prezența unui urs, spune Serviciul de Telecomunicații Speciale pentru Europa Liberă.
Dintre acestea, 486 de apeluri au semnalat atacuri ale animalelor sălbatice, iar în 104 cazuri au fost pagube provocate de urși.
Oamenii care au sunat la 112 au semnalat urși în 35 de județe, adică în majoritatea din țară, inclusiv în județe în care animalele până acum nu ajunseseră, precum Brăila, Galați sau Vaslui.
Cele mai multe apeluri au venit din județele Brașov – 1.273 (dintre care 45 atacuri) și Prahova – 906 (dintre care 66 atacuri).
Ce să faci dacă te întâlnești cu ursul
- nu porni singur la drum, asigură-te că ai cel puțin un partener de drumeție; discutați, faceți zgomot, cântați ca să fiți auziți de animale sălbatice și să vă evite;
- poartă la rucsac un Bear-Bell – clopoțel împotriva urșilor;
- ceața și ploaia cresc riscul unei întâlniri cu ursul, evită să mergi pe munte în astfel de condiții;
- împachetează mâncarea cât mai bine, astfel încât să nu miroasă prea tare;
- nu mânca în locurile împădurite sau în cele despre care știi că sunt frecventate de urși;
- când campezi, nu ține mâncarea în cort. Agață recipientul cu mâncare într-un copac la cel puțin 50-100 de m de cort;
- e necesar să ai la tine un spray împotriva urșilor;
- ursoaica cu pui este un real pericol, dacă ai fost atenţionat de existenţa ei, schimbă traseul;
- dacă vezi un urs la mare depărtare, e bine să faci zgomot iar, dacă ai petarde, acestea pot fi foarte utile;
- dacă te trezești cu ursul faţă în faţă, nu te panica. Poartă la gât un fluier, ursul este foarte sensibil la zgomot. Dacă nu ai un fluier, fă zgomot: țipă, bate din palme. Retrage-te încet, cu fața la urs.
Sursa: Inspectoratul de Jandarmi Maramureș
În 2024, Serviciul de Telecomunicații Speciale anunța că, în 2023, numărul apelurilor la serviciul de urgență 112 care anunțau prezența unui urs, inclusiv atacuri, în diferite zone, a fost de aproape cinci ori mai mare decât în 2019. Adică, peste 7.500 de apeluri în 2023 față de 1.650 în 2019.
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a explicat la conferința de presă organizată pe 10 aprilie, cu ocazia prezentării rezultatelor studiului genetic național, că de curând, a fost semnalată prezența unui urs în Dobrogea, iar la Slănic Moldova, stațiune din județul Bacău, alertele de la serviciul de urgență sunt zilnice.
„Toți și-au dezactivat deja alerta la Slănic Moldova, s-au obișnuit deja”, spune ministrul Mircea Fechet.
Vineri, 11 aprilie, un urs a ajuns chiar în spatele școlii din Soveja, județul Vrancea. Elevii erau la școală.
Jandarmi, primarul localităţii, un echipaj SMURD, gestionarul Fondului de Vânătoare şi medicul veterinar au alungat ursul către pădurea din zonă.
Înainte de acest incident, în urmă cu doar câteva zile, un urs - nu e clar dacă același sau altul - se plimbase prin localitate.
La sfârșitul lunii martie, șeful Salvamont Predeal, Mihai Marina, a fost sfâșiat de o ursoaică chiar în oraș, pe o stragă mărginită de blocuri, unde bărbatul se plimba.
Victima se află și acum în stare foarte gravă la spital.
După atac, sute ce locuitori din Predeal au semnat o petiție publică adresată ministrului Mediului.
Ei au cerut autorităților locale:
1. Izolarea corectă a gunoaielor, în pubele îngropate, cu acționare hidraulică, inaccesibile animalelor sălbatice.
„Această metodă a fost deja aplicată cu succes în alte localități montane și reprezintă o soluție modernă, sigură și durabilă. Containerele actuale, etichetate «anti-urs», s-au dovedit ineficiente”, au explicat semnatarii.
2. Colectarea frecventă a deșeurilor, la cel mult 48 de ore, cu o tură suplimentară duminica după-amiază, în special în zonele turistice și rezidențiale temporare, unde cantitatea de deșeuri crește exponențial la final de săptămână;
3. Împrejmuirea zonelor vulnerabile cu garduri electrice intermitente;
4. Patrule de seară, dotate cu spray anti-urs;
5. Supraveghere video conectată la un sistem de alertă;
6. Sistem auditiv de descurajare a animalelor;
7. Iluminat public și curățenie echitabilă în toate cartierele;
8. Implicarea reală a Poliției Locale și a Jandarmeriei;
9. Lipsa de asumare privind fondurile, vânătoarea și contractele necontrolate.
Cei aproximativ 1.500 se semnatari mai spun la finalul petiției că, până acum, Primăria Predeal nu a luat măsurile necesare pentru protejarea locuitorilor de urșii care intră în orașul stațiune.
„Am aflat că au fost alocați bani publici pentru gestionarea acestei probleme: containere, contracte de relocare. (…) Este inadmisibil ca de atât timp să cerem sprijin, iar nimeni să nu răspundă, în timp ce în Predeal urșii și haitele de lupi se plimbă nestingherite pe străzi, inclusiv ziua”, mai spun oamenii.
Profesorul universitar Ovidiu Ionescu, care este și președintele Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România, spune că situația conflictelor dintre om și urs are premisele de a se agrava.
Justificarea este că în 2024 „am avut, în pădure, fructificații atât la fag cât și la stejar. Acest lucru se va mai întâmpla abia peste patru ani”.
Ovidiu Ionescu mai susține că este un mit ideea că defrișarea pădurilor a dus la deplasarea a mii de urși în zone populate de oameni. El spune că în locul copacilor tăiați apare tipul de vegetație în care crește hrana urșilor: mure, zmeură și alte fructe.
Pe 9 aprilie, președinta Organizației Patronale de Turism Poiana Brașov, Roxana Cojocea, a atras atenția că turismul din zonă este afectat de frica turiștilor de urși.
Ea a declarat pentru agenția Agerpres că, în ultima vreme, urșii apar tot mai des și sunt tot mai mulți.
„Eu nu pot să le dau soluții, dar datoria mea este să trag un semnal de alarmă, din nou, să înțeleagă că am ajuns în al doisprezecelea ceas”, a reclamat președinta Organizației Patronale de Turism Poiana Brașov, Roxana Cojocea.
Ea a mai spus că, în ultima vreme, a primit mesaje în care părinții întreabă dacă e sigur să-și trimită copiii în tabără în zona Brașovului.
„Eu nu pot să-i spun unei mame, cu unu-doi copii lângă ea: «dă cu spray-ul, stai nemișcată dacă vezi ursul». Dacă un om cu experiență, cum este șeful Salvamont Predeal nu a reușit să gestioneze situația…” , a explicat reprezentanta companiilor turistice.
Organizația neguvernamentală WWF, sceptică în privința rezultatului studiului
Coordonatorul Departamentului Specii Sălbatice de la WWF România (Fondul Mondial pentru Natură), Cristian-Remus Papp, spune pentru Europa Liberă că Ministerul Mediului nu a implicat în realizarea studiului și organizații neguvernamentale cu expertiză în protejarea faunei și florei.
„Noi am mers către Ministerul Mediului și chiar ne-am oferit sprijinul de a contribui la acest studiu, inclusiv cu colectarea de probe, cu contactarea specialiștilor din alte țări, care știm că au făcut astfel de studii genetice în mai multe țări și, din păcate, de fiecare dată n-a venit niciun răspuns”, reclamă reprezentantul WWF.
„De fapt, nu că a fost negativ răspunsul, efectiv nimeni nu știa în ce stadiu e studiul, cine ce face în cadrul acestuia.”
Cristian-Remus Papp este sceptic în privința rezultatelor anunțate de autorii studiului privind populația de urși bruni din România.
„În septembrie 2023 a mai existat o comunicare legată de aceste rezultate preliminare și din 8.000 de probe a reieșit că avem 3.000 de urși. În mod normal, pe măsură ce se colectează mai multe probe, șansele descresc pentru a identifica noi indivizi de urși. Deci, în mod normal, undeva există cu siguranță o eroare mare în tot acest proces”, este convins coordonatorul Departamentului Specii Sălbatice de la WWF-România.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, spune însă că, după recoltarea probelor, cercetarea științifică s-a făcut automatizat.
Asta după ce probele s-au recoltat cu bețe sterile, fiecare probă a fost fotografiată și localizată prin GPS și încărcată într-o aplicație informatică.
Cercetătoarea Ancuța Fedorca, de la Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, a întărit că nu se pune problema ca mai multe probe să fie de la același urs pentru că la fiecare probă, după ce s-a analizat ADN-ul, a fost comparată cu celelalte, iar cei peste 10.000 de urși identificați sunt exemplare diferite.
Ce propune WWF: exemplul de la Băile Tușnad
Coordonatorul Departamentului Specii Sălbatice de la WWF România, Cristian-Remus Papp, crede că autoritățile ar trebui să se concentreze pe prevenție în limitarea efectelor negative în relația urs-om.
El dă ca exemplu ce a făcut primăria orașului Băile Tușnad, din județul Harghita, pe care WWF a ajutat-o: „În primul rând, primăria și-a tăiat toți pomii fructiferi de pe domeniul public. Sună oarecum ca o măsură extremă, dar până la urmă, a ajutat foarte mult”.
„Pe de altă parte, tot primăria a întreținut exemplar spațiul verde de pe teritoriul localității, astfel încât nu au mai fost acele zone în care ursul să intre și să stea ascuns.”
„Au fost puse și garduri electrice, s-a eficientizat performanța echipei de intervenție, pentru că la nivel național cred că există undeva la peste 4.000 de astfel de echipe”.
Cristian-Remus Papp mai spune că la reducerea numărului de incidente cu urși din Băile Tușnad a contribuit și relocarea urșilor problematici.
Aceștia au fost capturați și monitorizați cu colare GPS, iar datele transmise către membrii echipei de intervenție.
„Există această tehnologie de virtual fencing, practic un gard virtual care, în momentul în care este trecut de către exemplarul de urs monitorizat, trimite automat locația către membrii echipei de intervenții. Astfel, echipa intervine la fața locului, iar comunitatea locală nici măcar nu știe că a fost urs în în zonă”, mai povestește reprezentantul WWF pentru Europa Liberă.
Ministrul Mediului spune că relocarea urșilor s-a dovedit ineficientă în România. „Relocarea nu folosește, e un chin”, susține Mircea Fechet.
Pentru relocare, ursul trebuie tranchilizat, băgat în cuști, dus departe de localități, iar în scurt timp el poate reveni în curțile oamenilor, mai spune ministrul.
Ce face Ministerul Mediului cu datele din studiu
Pe parcursul realizării studiului, autorii au analizat teritoriul României în patru regiuni:
- Zona în care nu va exista niciun fel de intervenție umană asupra habitatului și circulației urșilor – 9,6% din suprafața țării;
- Zone de management durabil în care urșii pot trăi și sunt premise puncte de hrănire controlate de stat doar în anumite perioade – 33,9% din suprafața țării;
- Zonele de management al conflictelor - 3,2% din suprafața țării;
- Zone marginale, zonele unde ursul nu va fi lăsat - 51,7% din suprafața țării.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat săptămâna trecută că nu va cere Parlamentului modificarea numărului de urși care pot fi împușcați.
În schimb, ministerul pe care îl conduce a postat deja pe site-ul instituției un proiect de modificare a ordonanței de urgenţă nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora.
Mircea Fechet a declarat că proiectul este menit să reducă birocrația obligatorie în cazul în care un primar trebuie să reloce sau să împuște un urs periculos, odată ajuns într-o localitate.
„Astăzi, fără patru semnături, pe o foaie de hârtie, un primar nu poate interveni. Aceste decizii se pot lua folosind telefonul”, spune el.
„Ne propunem ca în intravilan, când ursul e pe stradă sau în curtea omului, primarul să poată acționa. Va trebui să începem cu acei urși habituați (n.r. cei obișnuiți să trăiască în afara pădurilor). Sunt, cel mai probabil, câteva sute. Crescătorii de oi spun că nu mai găsesc ciobani de frica urșilor”, a justificat Mircea Fechet nevoia noii ordonanțe.
În expunerea de motive pentru modificarea legislației actuale, Ministerul Mediului precizează că „măsurile de prevenție implementate până în prezent în intravilan, respectiv montarea de garduri electrice, plasarea de tomberoane anti-urs, alungarea, precum și relocarea exemplarelor habituate și-au dovedit ineficiența, astfel că se impune reglementarea unei proceduri de intervenție rapidă în situații de excepție, cu rezultate imediate în reducerea conflictelor om-urs”.
„În anumite localități, acțiunile de alungare a exemplarelor de urs au fost efectuate zilnic, urșii revenind de cele mai multe ori în intravilanul acestora.”
Autorii proiectului mai susțin că „în ceea ce privește metoda tranchilizării și relocării, în prezent, procedura întâmpină dificultăți, existând situații în care relocarea nu poate fi efectuată, întrucât gestionarii fondurilor cinegetice nu își exprimă acordul pentru a primi exemplare de urși, pe de o parte, iar pe de altă parte, relocarea unor exemplare de urs habituate reprezintă o mutare a problemelor create de aceștia, nicidecum înlăturarea pericolului.”
Proiectul prevede că intervenţia imediată asupra exemplarelor de urs se efectuează prin următoarele metode:
a) alungare prin diverse mijloace;
b) tranchilizare şi relocare;
c) extragere prin eutanasiere sau împuşcare.
Ministerul Mediului spune că „se vor extrage numai acele exemplare de urs cu comportament deviant, care și-au pierdut caracterul sălbatic, nu se feresc de om, nu sunt obișnuite să-și procure hrana din mediul sălbatic, ci din localități, ocazie cu care de multe ori devin agresivi atacând oameni și animale domestice.”
Proiectul de ordonanță ar putea deveni act normativ în vigoare în câteva săptămâni.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
