Europa Liberă l-a intervievat pe copreședintele Asociației Inițiativa pentru Justiție miercuri, 1 martie, în contextul formulării, în această săptămână, de către ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a propunerilor pentru noi șefi la:
- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
- Direcția Națională Anticorupție;
- Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
În opinia lui Bogdan Pîrlog, sunt puține șanse ca activitatea acestora să înregistreze îmbunătățiri semnificative în contextul efectelor negative ale modificărilor legislative și pe fondul unei lipse acute de personal.
Video: Avertismentele procurorului militar Bogdan Pîrlog.
Poliția Judiciară, subiect de dispută între parchete și Ministerul de Interne
Copreședintele Asociației Inițiativa pentru Justiție, procurorul militar Bogdan Pîrlog, spune în interviul pentru Europa Liberă că una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă procurorii este insistența Ministerului de Interne de a controla anchetele penale, prin polițiștii judiciari detașați la parchete sau prin faptul că nu detașează toți polițiștii pe care procurorii îi cer.
Este o problemă rămasă din mandatul fostului procuror general al României, Gabriela Scutea, care și-a încheiat mandatul pe 20 februarie, susține procurorul Bogdan Pîrlog.
„Faptul că Ministerul Public n-a avut nicio poziție cu privire la abrogarea tuturor dispozițiilor privind Poliția Judiciară din Legea de Organizare (n.r. Legea privind Organizarea Judiciară) reprezintă cea mai mare lovitură pe care a primit-o Ministerul Public după 1989”, acuză copreședintele Asociației Inițiativa pentru Justiție.
Polițiștii judiciari vs. procurori
Polițiștii judiciari sunt angajații Ministerului de Interne, în timp ce procurorii sunt angajați ai Ministerului Public, care lucrează prin parchete.
La fel ca vechea legislație în domeniul judiciar, și noua Lege privind Organizarea Judiciară, adoptată de Parlament la finalul anului trecut, prevede că „parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a Poliţiei Judiciare, în condiţiile legii.’’
De asemenea, legislația în domeniu prevede că polițiști judiciariști sunt detașați la diferite parchete pentru a face anchete alături de procurori.
Parchetele la care sunt detașați polițiști sunt Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Mai mult, magistratul o acuză pe fosta șefă a Ministerului Public, Gabriela Scutea, că la revizuirea legilor Justiției, în Parlament, la finalul anului trecut, nu ar fi apărat interesele procurorilor în ceea ce privește posibilitatea alegerii polițiștilor judiciari pe care și-i doresc în echipele comune de anchetă.
„Să nu uităm că atitudinea serviabilă în fața nucleului dur din Ministerul de Interne, pe care această persoană a avut-o, a dus la o răsturnare a valorilor normale în societatea și în modul în care a fost gândit sistemul judiciar românesc, în care, deși, potrivit Constituției și legislației, Parchetul conducea activitatea de urmărire penală - cercetare penală a Poliției Judiciare - în realitate, Ministerul de Interne a ajuns să aibă un control tot mai mare asupra acestor activități”, acuză procurorul militar Bogdan Pîrlog.
Nu cred că persoanele care decid înțeleg, de cele mai multe ori, ceea ce decid.Procurorul Bogdan Pîrlog
Procurorul Bogdan Pîrlog mai acuză parlamentarii care au dat forma finală a legii privind Organizarea Judiciară și pe președintele țării, Klaus Iohannis, pe care nu îl nominalizează însă explicit, că au dat undă verde unei legi care nu spune clar cum trebuie să arate relația procurori-polițiști judiciari.
Acesta dă exemplul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) care, potrivit legii, trebuia să aibă 250 de polițiști detașați. „De ani de zile, de când s-a introdus, încă nu vedem decât o fracție minoră prezentă acolo”, spune el.
Întrebat dacă atribuie această situație unei forme de interferență politică, procurorul afirmă că „nu neapărat”, dar crede că, de multe ori, cei care decid nu înțeleg ce decid.
Bogdan Pîrlog: Interesele cred că sunt undeva într-o zonă mai puțin vizibilă, iar acele persoane care până la urmă își pun semnătura pe anumite acte normative nu cred că înțeleg ceea ce votează, promulgă și așa mai departe și care sunt consecințele actelor pe care le fac.
Europa Liberă: Când spuneți „mai puțin vizibilă’’, la cine vă referiți?
Bogdan Pîrlog: Ne referim, până la urmă la existența, cel puțin în Ministerul de Interne, deși nu sunt numai ei, a unui nucleu dur care a existat dintotdeauna, care dorește, ca să spun așa, ca Poliția să fie controlată de Poliție, în ciuda a ceea ce spune Constituția, în ciuda a ceea ce spun dispozițiile legale, care nu vrea să scape până la urmă, posibilitatea, să spunem teoretică, de control al dosarelor prin controlarea polițiștilor care lucrează în acele dosare. (…) Vorbim de cei care sunt pereni acolo.”
Fosta Secţie Specială nu se predă
Copreședintele Asociației Inițiativa pentru Justiție, Bogdan Pîrlog, acuză că unii procurori desemnați să preia atribuțiile și anchetele defunctei Secții pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), cunoscute ca Secția Specială ar face presiuni asupra unor colegi, uzând de această nouă calitate, de anchetatori ai magistraților din România.
Secția Specială
Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a fost înființată de guvernarea PSD, în anul 2018, și a fost desființată de actualul Guvern, în martie anul trecut, la presiunea mai multor organisme internaționale.
Această structură este cea care a început urmărirea penală pe numele Laurei Codruța Kovesi, fost procuror general al României și fost procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, în prezent, șefa Parchetului Uniunii Europene.
La peste patru ani de la începerea anchetei, nu există o soluție în acest dosar.
Într-un interviu acordat săptămâna aceasta Europei Libere, fostul procuror general al României, Gabriela Scutea, care pe 20 februarie și-a încheiat mandatul, a declarat că de la transformarea acestei secții, procurorii arondați nu au făcut niciun rechizitoriu, iar în anul 2021, au trimis în judecată un singur magistrat.
„Avem suspiciunea, din ceea ce ni s-a comunicat de către unii dintre colegi, că se folosesc (n.r. procurorii desemnați să ancheteze magistrați) pentru reglarea unor probleme la nivel local, activitatea acestor procurori anume desemnați din teritoriu. Deci poate ar fi cazul de preluare a unor cauze din zonele sensibile pentru a fi aduse la centru”, spune Bogdan Pîrlog.
Întrebat de Europa Liberă dacă are informații că ar exista procurori care sunt șantajați, acesta a spus că la Asociația pe care o reprezintă au ajuns „nu reclamații, dar îngrijorări exprimate de colegi din teritoriu cu privire la activitatea unor asemenea persoane anume desemnate.
Copreședintele Asociației Inițiativa pentru Justiție, procurorul Bogdan Pîrlog, spune în interviul pentru Europa Liberă că unii procurori ar fi intimidați de colegi desemnați să ancheteze magistrați, după desființarea formală a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.
Cum poate fi resuscitată activitatea procurorilor
Copreședintele Asociației Inițiativa pentru Justiție, Bogdan Pîrlog, crede că viitorii șefi ai celor trei mari parchete din România - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - vor avea o misiune dificilă în primul rând din cauza penuriei de procurori.
850 de posturi din cele peste 3 mii nu sunt ocupate, adică aproximativ un sfert, în urma pensionărilor masive din ultimii ani.
Propunerile ministrului Justiției:
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a propus, în cursul acestei săptămâni, ca viitorul procuror general al României să fie Alex Florin Florența, viitor procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție să fie Marius Ionuț Voineag, iar Alina Albu să fie viitoare șefă a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Cele trei propuneri vor fi analizate și avizate de Consiliului Superior al Magistraturii.
Președintele țării, Klaus Iohannis, are ultimul cuvânt, în ceea ce privește aceste numiri.
Este motivul pentru care Bogdan Pîrlog nu se așteaptă la schimbări majore în activitatea celor trei instituții.
„Există niște chestiuni obiective, oamenii nu ai de unde să creezi, nu poți nici să cobori standardele la Institutul de Magistratură (n.r. instituția care formează magistrați) pentru a primi pe oricine, pentru că a umple numeric, niște scheme goale îți creează probleme mai mari decât a păstra acele scheme goale”, explică reprezentantul procurorilor.
În ultima perioadă, numeroși procurori și judecători s-au grăbit să se pensioneze pe fondul discuțiilor despre modificarea cadrului pensiilor speciale.
Despre viitorul Direcției Naționale Anticorupție, copreședintele Asociației Inițiativa pentru Justiție spune în interviul pentru Europa Liberă că procurorii care anchetează, printre alții, demnitari și alți angajați cu funcții înalte ar avea nevoie de liniște, informații și resurse, mai ales după ce instituția a fost privată de atribuții și mulți procurori s-au pensionat.
După adoptarea noilor legi ale Justiției, a căror intrare în vigoare a fost grăbită de politicienii de la putere anul trecut, pentru ca România să scape de Mecanismul de Cooperare și Verificare al Comisiei Europene (instrument prin care Comisia Europeană a monitorizat funcționarea Justiției de la aderarea României la Uniune), copreședintele Asociației Inițiativa pentru Justiție spune că măcar de acum încolo, clasa politică nu ar trebui să se mai atingă de acest domeniu.
„Politicul trebuie să stea deoparte, să nu facă absolut nimic. Au făcut destul rău. Vorbind de politică ne referim la reprezentanții celorlalte autorități”, conchide reprezentantul procurorilor din Asociația Inițiativa pentru Justiție.
