Președintele Uniunii Salvați România (USR), Cătălin Drulă, spune în interviul one2one de la Europa Liberă, că România riscă să rămână pentru început, fără cel puțin 700 de milioane de euro din suma totală de peste 29 de miliarde de euro alocată de Uniunea Europeană României, prin PNRR-Planul Național de Redresare și Reziliență. Cauza? Puterea refuză să facă, la timp, reformele asumate, printre care cea a pensiilor speciale.
O altă problemă pe care o vede fostul ministru USR al Transporturilor este că ministerul de resort, condus de Sorin Grindeanu, nu a început lucrările în teren, la investițiile în calea ferată, dar și la Autostrada A8, Târgu Mureș-Iași, deși are la dispoziție miliarde de euro alocate în acest scop, prin PNRR.
Liderul USR povestește în interviul one2one și ce răspunsuri a primit de la Comisia Europeană și de la alte două instituții naționale, când a reclamat achiziția a 600 de mașini BMW pentru Poliție, de la Automobile Bavaria, companie care îl are ca fondator pe unul dintre prietenii președintelui Klaus Iohannis.
Cătălin Drulă mai spune că, în războiul declanșat de Rusia, Ucraina trebuie ajutată cu tot ce are nevoie, iar disputa legată de traficul fluvial pe Canalul Bâstroe trebuie rezolvată de România și țara vecină când va fi pace.
Iată cele mai importante declarații:
- Despre întârzierea unor investiții cu bani alocați din PNRR:
„Banii care au intrat până acum sunt ținuți într-un cont, dar ei nu au fost folosiți încă pentru investiții. Cred că la nivelul 31 decembrie, la finalul anului 2022, folosisem undeva la 2%, 3% din banii care intraseră până atunci.”
„PNRR-ul feroviar este mai mare decât cel rutier, peste 4 miliarde de euro. Din câte știu, la momentul acesta, nu există niciun proiect de acolo început în teren, contracte semnate sunt, nu pe tot, pe o parte.”
- Despre riscul ca România să piardă bani pentru că nu reformează pensile speciale și nu respectă directiva Uniunii privind protecția avertizorului de integritate:
”Dacă ne vor vinde ca să-și păstreze privilegiile sau ca să își apere lucrurile incorecte pe care le fac ar fi un lucru foarte grav. (…) Oare valorează 700 de milioane de euro, care nu-s din banii lor, sunt din banii românilor, ca să nu funcționeze bine Legea avertizorilor de integritate? Oare valorează 700 de milioane de euro, pe care România să nu îi primească, partea de pensii speciale?”
ACTUALIZARE. Poliția Națională precizează pentru Europa Liberă, că „a pus la dispoziția Parchetului European toate documentele relevante cu privire la această achiziție.”
Din răspunsul Poliției Naționale reiese că Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, cercetează deja această achiziție și a cerut Poliției documente despre tranzacția cu Automobile Bavaria.
Potrivit competențelor, Parchetul European poate cerceta achiziții din fonduri europene, dacă acestea sunt mai mari de 10 mii de euro.
În cazul de față, este vorba despre o tranzație de 98 de milioane de lei fără TVA, așadar de aproximativ 20 cde milioane de euro.
Răspunsul Poliției Naționale vine după ce, la începutul acestei săptămâni, Europa Liberă a întrebat dacă au apărut sincope în derularea acestui contract, dar și dacă instituții de cercetare și control, precum Direcția Naționanlă Anticorupție, Curtea de Conturi, Ministerul Transporturilor sau Comisia Europeană au cerut detalii despre contractul pentru livrarea celor 600 de BMW-uri pentru Poliție.
„Până în prezent, nu au fost recepționate autospeciale de tipul menționat de dumneavoastră, contractul dintre instituția noastră și SC Automobile Bavaria fiind în desfășurare, fără a fi înregistrate întârzieri”, completează răspunsul Poliția Națională.
La finalul anului trecut, președintele USR a anunțat că a sesizat Oficiul European de Luptă Antifraudă și Parchetul European în legătură cu achiziția făcută de Poliție, după ce a analizat caietul de sarcini al achiziției și a susținut că acesta a părut a fi unul întocmit pentru a se califica o singură firmă, respectiv Automobila Bavaria.
Și Direcția Națională Anticorupție (DNA) verifică achiziția din 2021 a Poliției, la care s-a prezentat un singur ofertant, după o primă etapă așuată.
Surse judiciare au precizat în exclusivitate pentru Europa Liberă că DNA a deschis dosarul penal în toamna anului trecut, după ce s-a autosesizat. Aceleași surse au mai spus că și acum dosarul este în faza de cercetare in rem, adică nu există nicio persoană suspectă.
- Despre contractul Poliției cu Automobile Bavaria privind cumpărarea a 600 de mașini BMW:
„Comisia Europeană, i-am scris doamnei comisar Elisa Ferreira (n.r. comisar European pentru Politică Regională) spune același lucru, că vor verifica acest proiect la momentul în care se vor cere banii europeni, rambursarea lor.
(…) Dacă au început să fie livrate (n.r. mașinile) înseamnă că sunt niște facturi pe care Ministerul Afacerilor Interne, IGPR-ul (n.r. Inspectoratul General al Poliției Române) trebuie să le plătească, apoi să ceară la rambursare banii europeni. Acesta este momentul în care se declanșează întreg mecanismul de control, Autoritate de Audit, Curte de Conturi.”
- Despre situația politică în care se află USR, înainte de anul electoral 2024:
„Vreau să venim cu o soluție pentru toate alegerile din 2024, cu o soluție de tandem președinte-premier. Dar e încă prematur să discutăm despre nume. Da, existau niște așteptări în societate ca lucrurile să meargă magic mai bine. Noi am avut numai 16% la ultimele alegeri. Vrem să mergem către mai mult, vrem să formăm, dacă e o potențială coaliție după alegeri, din poziția de prim partid, pentru că ne dorim să avem premierul.”
- Despre ajutorul pentru Ucraina:
„Cred că trebuie ajutată cu tot ce au nevoie, pentru că practic, Ucraina duce o luptă împotriva unui dictator scelerat, pentru noi toți. Este o luptă pentru libertate și nu îmi place că Statul Român secretizează ajutorul pe care îl dăm, dacă îl dăm.”
Comisia Europeană spune că va investiga cumpărarea mașinilor BMW, dacă vor fi utilizați bani europeni
În interviul one2one, președintele USR, Cătălin Drulă, a prezentat răspunsurile primite anul trecut, de la mai multe instituții, la sesizările privind cumpărarea a 600 de autospeciale BMW de către Poliție, fiecare la prețul de 32 de mii de euro, de la Automobile Bavaria.
Într-un document primit anul trecut, de Cătălin Drulă, de la Directoratul pentru Politică Regională și Urbană al Comisiei Urbane, se arată că: „Direcția Comună de Audit va include proiectul și procedura de achiziție subiacentă într-un audit viitor în România.”
Anul trecut, Sindicatul Europol, sindicatul polițiștilor, dar și USR au analizat caietul de sarcini întocmit pentru cumpărarea mașinilor și au acuzat o posibilă achiziție cu dedicație de la firma Automobile Bavaria.
Cătălin Drulă spunea, în septembrie anul trecut, citat de cursdeguvernare.ro, că prin cerinţele formulate în caietul de sarcini de către Poliție, „toate modelele concurente” ar fi fost eliminate.
„Sunt fonduri europene la mijloc şi acest furt trebuie anchetat. (…) De ce în caietul de sarcini maşina trebuie să aibă maxim 1.450 mm? Asta elimină doi concurenţi direcţi care au 6 mm în plus la maşină. Toate caracteristicile sunt făcute pe un singur model”, declara atunci, Cătălin Drulă.
După formularea acuzațiilor, anul trecut, ministrul de Interne, Lucian Bode, a declarat, într-o conferință de presă, că achiziția mașinilor face parte dintr-un program de finanțare cu bani europeni, parafat chiar de Cătălin Drulă, când era ministru al Transporturilor. Drulă a replicat atunci că ceea ce a semnat el nu se referea la cumpărarea de BMW-uri pentru Poliție, ci la alte achiziții.
De asemenea, compania Automobile Bavaria a declarat, citată de Hotnews, că „referitor la speculațiile apărute în anumite publicații, referitor la o posibilă implicare a domnului Michael Schmidt în participarea noastră la această licitație, dorim să clarificăm faptul că fondatorul companiilor Automobile Bavaria și MHS Truck & Bus nu mai deține nicio funcție în cadrul companiilor din România și nu este implicat în activitatea operațională a acestora.”
Speculațiile se refereau la faptul că Michael Schmidt este prietenul președintelui Klaus Iohannis.
Potrivit news.ro, la 24 septembrie, președintele Klaus Iohannis a declarat că prietenia cu omul de afaceri nu are nicio legătură cu achiziția celor 600 de mașini în schimbul a peste 98 de milioane de lei, fără TVA.
”Despre prietenia cu mine pot să vă spun că nu a contat, cu siguranţă, iar informaţiile mele despre această procedură sunt doar cele care au apărut pe sursele deschise, adică pe media. Însă pot să vă spun un lucru foarte clar, dacă există suspiciuni, atunci avem suficiente autorităţi competente să verifice aceste lucruri”, a declarat șeful statului, la acea vreme.
Acum, liderul USR, Cătălin Drulă, susține la Europa Liberă, că pentru a ascunde eventuale nereguli, e posibil ca Poliția să plătească mașinile din bani de la bugetul de stat și nu din fonduri europene.
Astfel, Uniunea Europeană nu ar mai avea dreptul să verifice legalitatea achiziției.
Europa Liberă a transmis luni, Poliției Române, mai multe întrebări legate de calendarul livrărilor de mașini BMW de la Automobile Bavaria, dar și de eventuale plăți care ar fi putut începe.
Nu am primit răspuns încă. Îl vom publica când va veni.
Președintele USR nu crede că partidul său ar primi doar 10% din voturi
În interviul acordat Europa Liberă, liderul USR a spus că poartă discuții cu reprezentanții partidelor Forța Dreptei și PMP, pentru o eventuală alianță postelectorală, în 2024.
Cătălin Drulă anunță însă că partidul nu va face alianțe înainte, nici măcar cu partidul REPER, al fostului aliat și șef direct, Dacian Cioloș.
În schimb, liderul USR ia în calcul să candideze la Președinție, în tandem cu un potential premier al formațiunii.
Întrebat dacă acesta din urmă ar putea fi Cristian Ghinea, președintele USR a spus că este prematur să vorbească despre anumite persoane.
Totodată, liderul USR nu este convins că sondajele care indică primirea a doar 10 la sută dintre voturi, dacă acum ar fi alegeri, ar arăta opțiunile reale ale alegătorilor formațiunii.
Cătălin Drulă spune că România nu ar trebui să intre acum, în nicio dispută cu Ucraina
Liderul USR a explicat la Europa Liberă, că din punctul său de vedere, Ucraina luptă pentru toată lumea democratică, așa că acum, nu este cazul să fie antrenată în dispute noi, precum cea legată de adâncimea dragărilor pe canalul Bâstroe.
Fostul ministru îi îndeamnă pe politicienii aflați la putere acum să nu reacționeze precum „sare capacul de la o sticlă de cola sub presiune”.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat recent, că are informații că pe canalul ucrainean Bâstroe, autoritățile din țara vecină au început lucrări de dragare, sugerând că, astfel, ar putea fi afectată Delta Dunării.
Ulterior, în urma unei întâlniri, reprezentanții autorităților din România și Ucraina au convenit ca nave românești să poată face măsurători pe Canalul Bâstroe care duce către Marea Neagră.
Marți, ministrul Mediului, Tanczos Barna, a declarant că deocamdată, Ucraina nu și-a dat acordul scris pentru începerea măsurătorilor.
