Linkuri accesibilitate

One-to-One | Tinatin Akhvlediani, CEPS: Războiul din Ucraina schimbă politicile de aderare ale Uniunii Europene


Tinatin Akhvlediani, cercetătoare la Centrul European pentru Studii Politice (CEPS), vorbește despre procesul de aderare la Uniunea Europeană a Ucrainei, Moldovei, Georgiei și țărilor din Balcanii de Vest și ce a însemnat ultima săptămână pentru acestea.
Tinatin Akhvlediani, cercetătoare la Centrul European pentru Studii Politice (CEPS), vorbește despre procesul de aderare la Uniunea Europeană a Ucrainei, Moldovei, Georgiei și țărilor din Balcanii de Vest și ce a însemnat ultima săptămână pentru acestea.

Tinatin Akhvlediani, cercetătoare la Centrul European pentru Studii Politice (CEPS), vorbește într-un interviu video acordat Europei Libere despre extinderea UE, ce înseamnă asta pentru statele din Balcanii de Vest, Ucraina, Moldova și Georgia, dar și despre „comunitatea politică europeană”.

Într-un interviu acordat la Bruxelles Europei Libere, Tinatin Akhvlediani a catalogat politica de extindere a Uniunii Europene ca fiind una „disfuncțională”.

Experta este de părere că un mecanism precum MCV, care a fost aplicat în cazul României și Bulgariei după aderarea la UE a celor două state, ar fi necesar și în cazul Ucrainei și Moldovei.

Despre Georgia, aceasta spune că „e din ce în ce mai clar” că va primi mai puțin decât Ucraina și Moldova, fapt care va „dezamăgi” poporul georgian.

Principalele declarații:

  • Despre extinderea Uniunii Europene: „Politica de extindere a UE – așa cum e ea – e puțin disfuncțională. Aici, nu ar trebui făcut un compromis cu privire la reformele făcute de (statele din, n.r.) Balcanii de Vest, ci mai degrabă UE să treacă peste puterile de veto (ale statelor membre UE, n.r.).”
  • Despre cum MCV-ul adoptat de UE în cazul României și Bulgariei ar servi drept model în procesul de aderare al Ucrainei, Moldovei și statelor din Balcanii de Vest la UE: „Este o necesitate foarte mare pentru aceste țări, deoarece, după cum putem citi deja în opinia Comisiei (Europene, n.r.) venită vinerea trecută, Comisia a inclus deja o clauză care spune că aceasta va monitoriza îndeaproape procesele și va raporta asupra lor până la sfârșitul anului 2022. Deci acest lucru este deja prevăzut într-un fel. ”
  • Despre „comunitatea politică europeană”: „Aceasta poate fi o organizație complementară înainte de a ajunge sau de a deveni membre UE, totuși aceste țări chiar au nevoie de un obiectiv final foarte clar – indiferent dacă au șanse de aderare la UE sau nu. ”
  • Despre ambițiile Georgiei de aderare la UE: „Formularea opiniei Comisiei este puțin diferită pentru Georgia, devine din ce în ce mai clar că Georgia va primi probabil mai puțin decât va primi Ucraina și Moldova vineri și aceasta a fost o mare teamă pentru poporul georgian și, de asemenea, o mare dezamăgire.”

Europa Liberă: În ultimele săptămâni, noțiunea extinderii Uniunii Europene a ajuns în centrul discuțiilor diplomatice dintre instituțiile europene. Credeți că războiul în Ucraina și o Rusie asertivă în regiune au fost câteva dintre motivele pentru care liderii și politicienii europeni au început de fapt să discute despre asta din nou?

Tinatin Akhvlediani: Cred că aceasta este, cu siguranță, cauza principală pentru că, dacă ne uităm la istorie, la modul în care au decurs relațiile dintre trioul Ucraina-Moldova-Georgia și UE, putem vedea cu siguranță că aceste țări au cerut un acord european și a durat mai mult de un an până când Uniunea Europeană le-a distins de restul țărilor Parteneriatului estic.

Deci, Uniunea Europeană a răspuns foarte lent celor trei țări (Ucraina, Moldova și Georgia, n.r.). Iar înainte de a începe războiul, nimeni nu se aștepta cu adevărat ca cele trei țări să aplice (pentru aderarea la UE, n.r.) sau (instituțiile europene, n.r.) să vorbească despre acordarea candidaturii. Deci, cu siguranță războiul a fost un punct important.

Tinatin Akhvlediani: Uniunea Europeană a răspuns foarte lent Ucrainei, Moldovei și Georgia
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:08 0:00

Europa Liberă: Cum afectează războiul actual perspectivele de extindere a țărilor din Balcanii de Vest? Uniunea Europeană ajunge în sfârșit să accepte problemele democrației și a statului de drept în țările din Balcanii de Vest și se gândește că avem o soluție la asta acum, de la începerea războiului din Rusia?

Tinatin Akhvlediani: Nu cred că acesta ar trebui să fie un punct de plecare, deoarece extinderea UE ar trebui să se bazeze pe merit. Adică, discuțiile de aderare și candidatura ar trebui să se bazeze pe reformele realizate de țările aplicante sau candidate.

Deci acesta ar trebui să fie un punct de plecare. Cu toate acestea, procesul de extindere din Balcanii de Vest ar trebui să meargă mai departe, deoarece a fost cu adevărat blocat. Acest lucru arată într-adevăr că politica de extindere a UE – așa cum e ea – e puțin disfuncțională.

Aici, nu ar trebui făcut un compromis cu privire la reformele făcute de (statele din, n.r.) Balcanii de Vest, ci mai degrabă UE să treacă peste puterile de veto (ale statelor membre UE, n.r.).

Pentru că ceea ce vedem acum este un stat membru al UE, mă gândesc la Bulgaria, care a refuzat și a blocat deschiderea discuțiilor de aderare la UE pentru Macedonia de Nord, iar apoi Albania a fost luată ostatică a procesului. Deci, acesta este ceva pe care UE ar trebui să găsească cu adevărat o soluție la acest caz particular.

Europa Liberă: Când România și Bulgaria au aderat la UE în 2007, UE a adoptat MCV prin care anumite reforme semnificative, în special în sectorul justiției, care până atunci nu fuseseră realizate, erau în sfârșit monitorizate de politicienii UE doar pentru a se asigura că acestea vor fi implementate până la urmă. Credeți că s-ar aplica o situație similară și în cazul Ucrainei și al Moldovei?

Tinatin Akhvlediani: Sigur, este o întrebare bună și este o necesitate foarte mare pentru aceste țări, deoarece, după cum putem citi deja în opinia Comisiei (Europene, n.r.) venită vinerea trecută, Comisia a inclus deja o clauză care spune că aceasta va monitoriza îndeaproape procesele și va raporta asupra lor până la sfârșitul anului 2022.

Deci acest lucru este deja prevăzut într-un fel. Mecanismul de monitorizare pe care l-ați avut în vedere, MCV, a jucat practic rolul de a menține pe drumul cel bun reformele din România și Bulgaria. Pentru România, acesta încă există, pentru Bulgaria s-a încheiat în 2019.

Totuși, la ceea ce am asistat după a fost că în Bulgaria au apărut noi lipsuri în ceea ce privește statul de drept, micșorarea democrației și chiar abuzul de fonduri UE. Așadar, aceasta ar trebui să fie și o lecție bună pentru UE că monitorizarea progresului democrației și a statului de drept nu ar trebui oprită.

Și dacă ar putea exista mai multe instrumente dezvoltate de UE pentru a urmări mai aproape și pentru a avea, de asemenea, niște stimuli pentru când progresul este încetinit sau chiar blocat, asta cu siguranță ar ajuta cu adevărat, deoarece când vorbim de Ucraina Moldova și Georgia, acestea sunt democrații fragile, nu? Evident, monitorizarea reformelor de aici ar fi foarte necesară, darămite utilă.

Tinatin Akhvlediani: Monitorizarea progresului democrației și a statului de drept nu ar trebui oprită
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:58 0:00

Europa Liberă: Președintele Macron al Franței a promovat recent ideea unei comunități politice europene în care țările din afara UE care sunt state candidate, dar care nu îndeplinesc criteriile UE, pot, totuși, să facă parte din această organizație politică. Cum credeți că se simt Ucraina și Moldova față de această propunere?

Tinatin Akhvlediani: Ucraina și Moldova fac parte din Parteneriatul Estic de mai bine de un deceniu. Și dacă era ceva ce lipsea, lipsea chiar obiectivul strategic final – în ce direcție a dus politica (Parteneriatului Estic, n.r.), care a fost scopul final al acestuia.

Ucrainenii și moldovenii cu siguranță nu sunt mulțumiți de asta (comunitatea politică europeană, n.r.). Deci, această propunere a lui Macron este o altă sugestie ambiguă, ei găsesc un compromis, nu ajungi acolo, nu există perspective de membru pentru tine.

Așadar, cred că înlocuirea perspectivelor de aderare la UE cu asta ar fi foarte dezamăgitoare nu numai pentru Ucraina și Moldova, ci și pentru orice alte țări, cum ar fi cele din Balcanii de Vest. Aceasta poate fi o organizație complementară înainte de a ajunge sau de a deveni membre UE, totuși aceste țări chiar au nevoie de un obiectiv final foarte clar – indiferent dacă au șanse de aderare la UE sau nu.

Nu cred că poate fi un substitut pentru candidatura și aderarea la UE, rolul organizației ar trebui doar să completeze. Altfel, s-ar simți într-adevăr ca o dezamăgire pentru Ucraina și Moldova.

Tinatin Akhvlediani, despre perspectiva lui Macron privind aderarea la UE a statelor candidate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:12 0:00

Europa Liberă Și cum credeți că se simte Georgia în legătură cu propunerea unei comunități politice europene?

Tinatin Akhvlediani: Nu cred că Georgia are sentimente diferite față de acest lucru, deoarece, așa cum am spus, Georgia este destul de ambițioasă în legătură cu șansele ei de aderare la UE, iar țara a fost foarte vocală pe tema asta.

Chiar înainte de începerea războiului, Georgia a anunțat că a solicitat aderarea la UE până în 2024 și aceasta era o comunicare foarte clară din partea Georgiei că, având în vedere reformele pe care țara le-a implementat, țara avea așteptări să se apropie, de fapt, de UE direct prin aplicarea pentru calitatea de membru. Deci, propunerea e dezamăgitoare pentru georgieni și nu văd ca această propunere (comunitatea politică europeană, n.r.) să devină populară sau dezirabilă în țară.

Europa Liberă: A reaprins războiul din Ucraina interesul georgienilor de a se alătura Uniunii Europene?

Tinatin Akhvlediani: Aș spune că Georgia avea deja ambițiile, așa cum am spus, anunțându-și candidatura pentru 2024. Dar ceea ce a făcut acest război, a stimulat cu adevărat și a întărit aceste ambiții și a arătat clar că pentru Georgia, dacă vrea să supraviețuiască ca stat democratic și independent, a deveni membru al UE este singura cale de ieșire, este singura soluție și este singura perspectivă pentru că Georgia este extrem de vulnerabilă, Georgia împărtășește o lungă graniță cu Rusia, iar 20% din Georgia se află sub ocupație (forțelor separatiste, n.r.).

Țara a intrat deja în război în 2008, așa că acest lucru a fost pentru publicul georgian extrem de (familiar, n.r.), georgienii puteau empatiza (cu situația din Ucraina, n.r.) și am văzut că în primele zile ale demonstrațiilor, președintele Zelenski era foarte activ, anunțurile sale erau distribuite și chiar (postări, n.r.) de pe pagina sa de Instagram pentru că georgienii puteau să empatizeze, oamenii georgienii au empatizat foarte mult cu emoțiile cauzate de război, așa că acesta a fost cu siguranță un stimulent mare și asta a întărit cu siguranță sprijinul public pentru alegerea UE.

Acum, formularea opiniei Comisiei este puțin diferită pentru Georgia, devine din ce în ce mai clar că Georgia va primi probabil mai puțin decât va primi Ucraina și Moldova vineri și aceasta a fost o mare teamă pentru poporul georgian și, de asemenea, o mare dezamăgire.

Evident, ei văd motivul din spatele acestui lucru și motivul sunt declarațiile actuale ale Guvernului georgian, cele mai recente hotărâri judecătorești motivate politic în vremuri atât de critice, care, pentru a spune direct, au sabotat, corect, cererea de aderare la UE a țării.

Dar vestea bună este că populația este conștientă, denunță aceste mișcări și nu se alătură acțiunilor Guvernului. Țara e unită în această idee și acum toată lumea se teme că alegerea europeană a Georgiei le poate fi luată. Și așa vedem demonstrații la scară largă, o societate civilă vibrantă și partide de opoziție care s-au unit.

Așadar, Georgia are acum un motiv în plus să respecte condițiile pe care Comisia UE le-a enumerat vinerea trecută și apoi să solicite o nouă opinie, sperăm că până la sfârșitul acestui an, evident, dacă vor fi întreprinse reforme până atunci.

Europa Liberă: Să ne așteptăm ca guvernul georgian să renunțe la declarațiile sale împotriva UE acum că există această presiune civilă în creștere asupra lor pentru a-și schimba atitudinea față de UE?

Tinatin Akhvlediani​: Acestea sunt, aș spune, mai degrabă iluzii decât așteptări. Ar fi grozav (ca Guvernul georgian să renunțe, n.r.), având în vedere ceea ce își dorește publicul larg.

Cu toate acestea, având în vedere polarizarea politică observată în țară și declarațiile recente ale Guvernului georgian, este foarte dificil să avem așteptări pozitive puternice că își vor schimba abordarea. Probabil va fi dificil, dar vom vedea ce va aduce presiunea din partea publicului, iar lucrurile astea se mișcă rapid și, știți, orice poate urma.

Din nou, mergând cu câteva luni în urmă, Georgia nu avea de gând să depună cererea de aderare la UE în martie. Decizia a fost luată în 24 de ore. În primul rând, prim-ministrul prevede ca Georgia să solicite aderarea la UE până în 2024 și ei au spus că vor respecta planul, totuși, din cauza presiunii din partea publicului, care vedea cum Ucraina aplică, Moldova se pregătea să aplice, (și au zis, n.r.) că ar trebui să o facem și noi din cauza presiunii publicului, acesta este singurul motiv pentru care Georgia a făcut cererea UE.

Așa că am văzut schimbarea în 24 de ore. Deci, este dificil de prezis cum vor urma evenimentele, dar cu siguranță putem spune că presiunea publică în Georgia are consecințe foarte importante, așa că vom vedea.

  • 16x9 Image

    Sorin Dojan

    Absolvent in Drept la Universitatea Queen Mary din Londra, a ales jurnalismul din pasiune pentru oameni si povestile lor de viata. Anterior, a lucrat ca Editor Asistent la diferite publicatii academice, precum Queen Mary Human Rights Review si Women's History Review.

XS
SM
MD
LG