Medicii de familie vor primi finanțare pentru a comunica mai eficient cu pacienții ca să-i convingă să se vaccineze, iar școala va începe offline și varianta online va exista doar în condiții extreme. Acestea sunt câteva teme pe care ministrul Sănătății le punctează în discuția cu cititorii Radio Europa Liberă.
Dacă este să vorbim de utilizarea rezonabilă a resurselor, orice cost pe care statul român îl acoperă pentru a vaccina o persoană este mult, mult mai mic decât costul pe care statul l-ar plăti dacă acea persoană se îmbolnăvește și intră în spital sau dacă moareIoana Mihăilă, ministrul Sănătății
Ideile principale din interviu:
- Despre acordarea bonurilor de masă pentru vaccinare: Nu se vor acorda și în 2022 sau 2023.
- Despre vaccinarea în mediul rural: Medicul de familie finanțează suplimentar vaccinarea la domiciliu.
- Despre a treia doză de vaccin: Este în discuție, și se referă mai ales la a treia doză de vaccin pentru persoanele vulnerabile, bolnavii cronici și persoanele vârstnice.
- Despre începerea școlilor: Învățământul față în față este o prioritate. Închiderea școlilor în caz de agravare a pandemiei va fi folosită în ultimă instanță și nu ca măsură singulară.
- Despre concediile medicale: Vor putea fi controlate mai bine.
Cum catalogați situația vaccinării din România din prezent? Considerați că statul român și-a făcut treaba în privința campaniei de vaccinare?
Ioana Mihăilă: „Campania de vaccinare a fost derulată de mai multe instituții ale statului român – CNCAV-ul și Guvernul s-au ocupat de organizarea și logistica campaniei de vaccinare, așa cum au preluat și cea mai mare parte a comunicării campaniei de vaccinare, iar Ministerul Sănătății a asigurat aprovizionarea cu vaccinuri și plata centrelor de vaccinare. Cred că statul român a făcut tot ce era omenește posibil pentru a pune toate aceste elemente în ordine și pentru a asigura derularea campaniei de vaccinare. Rezultatele știm cu toții cum sunt. Este clar că, pe lângă ce am făcut până acum, trebuie să facem mai mult de acum înainte și să încercăm și alte căi de a convinge de fapt populația care nu este vaccinată să vină să se vaccineze.”
Vaccinarea este voluntară şi gratuită. Faptul că propuneți măsuri precum acordarea de bonuri de masă pentru persoanele care se vaccinează anti-Covid din luna septembrie este o recunoaștere indirectă că această campanie nu e tocmai un succes? Nu este discriminatoriu pentru persoanele care s-au vaccinat până acum?
Ioana Mihăilă: Cred că aici sunt mai multe aspecte care trebuie clarificate. Dacă continuăm să facem ce am făcut și până acum e bine, dar nu ne putem aștepta la rezultate spectaculoase de acum înainte. Motiv pentru care ne uităm să vedem ce a funcționat în momente ca acesta când s-a atins platoul în ceea ce privește dorința de vaccinare, ce s-a făcut în alte părți și să încercăm să implementăm la noi. Ceea ce încercăm să facem este să luăm exemplele de bune practici din alte țări și să încercăm să le implementăm la noi.
Dacă este să vorbim de discriminare, nu cred că este vorba de discriminare, cred că cei care s-au vaccinat până acum au cel mai mare avantaj posibil – faptul că până acum nu au făcut forme severe de boală, chiar dacă avem circulație cu tulpina Delta care este mult mai contagioasă. Cred că asta e cel mai mare beneficiu pe care l-au avut. Dacă ne trebuie mijloace de a-i convinge pe cei care nu s-au vaccinat, cred că trebuie să le utilizăm pe toate. Dacă este să vorbim de utilizarea rezonabilă a resurselor, orice cost pe care statul român îl acoperă pentru a vaccina o persoană este mult, mult mai mic decât costul pe care statul l-ar plăti dacă acea persoană se îmbolnăvește și intră în spital sau dacă moare. Nu cred că viața umană poate fi pusă în balans când vorbim de costuri.
De ce ați întârziat atât de mult cu această măsură? Și de ce din septembrie și nu de acum?
Ioana Mihăilă: Orice măsură pe care o luăm are nevoie de câțiva pași preliminari pentru a putea fi pusă în aplicare. E nevoie să avem un cadru legal și să asigurăm resursa bugetară, e nevoie să facem achiziția și distribuția. Toate aceste lucruri sunt planificate și estimăm că undeva în luna septembrie vom putea să distribuim aceste bonuri.
Pentru câți oameni estimați că aveți fonduri pentru vaccinare? Aveți fonduri pentru a da bonuri de masă la 5 milioane de oameni, ca să atingem pragul de 10 milioane propus de Guvern?
Ioana Mihăilă: În primul rând, așteptăm rectificarea pentru a asigura fondurile, iar, în ceea ce privește ținta pe care ne-o asumăm, începem prima dată cu un număr mai mic și, dacă vedem că există dorința, vom asigura fonduri mai departe pentru persoanele care solicită vaccinarea. Dar trebuie să menționez că va fi totuși limitat în timp. Adică aceste bonuri nu se vor da în anul 2022, 2023 nelimitat.
Credeți că la noi va merge o astfel de măsură și îi va atrage pe scepticii vaccinării?
Ioana Mihăilă: Cred că există măsuri care atrag anumite grupe de populație și alte măsuri care atrag ale grupe populaționale. Cred că noi trebuie să ne uităm la cât de multe grupe putem și să asigurăm măsuri pentru cât mai multe. Posibilitatea de a circula liber și de a merge în concediu și de a obține un certificat de vaccinare a atras persoanele tinere și active care voiau să meargă în această perioadă în concediu. Posibilitatea de a participa la festivaluri și de a intra în baruri a atras altă grupă populațională – pe cei foarte tineri. Probabil că aceste bonuri vor atrage o altă grupă populațională, probabil că loteriile vor atrage alte grupe. Țința noastră e să atragem cât mai mulți oameni.
V-ați pus de acord cu președintele CNCAV pe această temă? Dumnealui spunea că oamenii trebuie convinși mai degrabă decât să primească beneficii pentru vaccinare.
Ioana Mihăilă: E adevărat că există varianta cea mai bună ca oamenii să aibă convingerea intrinsecă pentru vaccinare care le face bine, dar nu putem să ajungem la suficient de multă populație cu această variantă și atunci cred că trebuie să ne uităm și la altele. Înainte de orice măsură pe care am înaintat-o spre Guvern, am avut discuții cu președintele CNCAV.
Și v-ați pus de acord?
Ioana Mihăilă: Da.
Există o abordare triumfalistă a vaccinarii din partea primului ministru, că totul merge bine. Împărtășiți această abordare?
Ioana Mihăilă: Cred că fiecare are responsabilitățile proprii. Responsabilitatea ministrului Sănătății este legată de sănătatea populației și este principalul lucru care ne preocupă și atunci toate măsurile pe care le luăm au legătură directă cu asta.
Care este strategia pentru creșterea vaccinării din mediul rural?
Ioana Mihăilă: Pe lângă aceste bonificații pe care le oferim persoanelor care se vor vaccina, avem deja finanțată o campanie prin care dăm medicilor de familie instrumentele pentru a comunica mai eficient cu pacienții lor și pentru a-i convinge să se vaccineze. De asemenea, avem pe circuit o ordonanță de urgență prin care creăm cadrul pentru vaccinarea în ambulatoriile de specialitate. Acolo se adresează în general pacienții cronici. Populația rurală este destul de îmbătrânită, mulți oameni care trăiesc la sate au afecțiuni cronice și vizitează frecvent aceste ambulatorii de specilitate pentru tratamente și consultații. În aceeași ordonanță, există o prevedere care permite medicului de familie (să facă vaccinarea - n.r.) și finanțează suplimentar vaccinarea la domiciliu.
Există vreo corelație între lipsa medicilor de familie și vaccinarea de la sate?
Ioana Mihăilă: La nivelul țării, sub 5% din populație nu are medic de familie. Da, există localități care nu au medic de familie, dar acoperirea cu asistență medicală primară este destul de bună la nivel national. Nu neapărat am analizat dacă există o corelație cu medicul de familie, există o mare variabilitate în ceea ce privește gradul de vaccinare, inclusiv în mediul rural.
Numai 70% dintre medicii din spitalele publice sunt vaccinați împotriva COVID-19. Aveți în plan vreo măsură pentru medicii nevaccinați?
Ioana Mihăilă: În primul rând, mi-aș dori ca tot personalul medico-sanitar, medici, asistente, personal auxiliar, să aibă această responsabilitate față de propria persoană și față de cei pe care îi îngrijesc. Avem un proiect de lege la care lucrăm acum și care va fi transmis către Parlament pentru a institui obligativitatea acestei testări periodice a personalului medical.
Medicii se vor testa pe banii lor? Sau spitalele vor asigura testele?
Ioana Mihăilă: Ideea de la care pornim este că fondurile publice, adică banii românilor, trebuie utilizați eficient și inteligent. Din moment ce tot banii românilor au fost utilizați în achiziția de vaccinuri și în plata centrelor de vaccinare și am făcut posibilă vaccinarea la nivel national a cadrelor medicale, cred că banii românilor nu mai trebuie utilizați pentru această testare și atunci nu se vor plăti aceste teste din bani publici.
V-ați gândit la obligativitatea vaccinării pentru medici și personalul medical cum se întâmplă în alte țări?
Ioana Mihăilă: Nu i-aș spune încă obligativitate. Așa cum am spus este vorba de responsabilitate atât față de sănătatea proprie, cât și față de pacienți.
Cât de pregătit este sistemul sanitar pentru întâmpinarea valului 4 al pandemiei, care deja e aici?
Ioana Mihăilă: Trebuie să înțelegem că, spre deosebire de celalte valuri, acum responsabilitatea este atât individuală pentru că valul 4 poate să nu ne afecteze pe fiecare dintre noi dacă suntem vaccinați, și este și responsabilitatea sistemului de sănătate care trebuie să accepte și să trateze acești pacienți care vor fi infectați. Ce încercăm să facem este să vedem ce s-a întâmplat în valurile anterioare și să ne pregătim mai bine. Având în vedere că avem totuși persoane vaccinate, ne așteptăm ca vârful valului să nu mai fie atât de sus ca și în cele anterioare, dar nu putem spune că acest lucru se va întâmpla sau nu, pentru că depinde de o sumedenie de factori, dar ne așteptăm ca și evoluția să fie mai rapidă, pentru că acum în varianta Delta e vorba de o contagiozitate mai mare. Motiv pentru care avem discuții cu direcțiile de sănătate publică și, ulterior, vom avea și cu managerii de spital și vom începe deja procedurile de avizare ale secțiilor care vor primi pacienți Covid. Ele pot crește ca număr de paturi probabil că până la maximul din valul 3. Ne pregătim să reacționăm mai repede tocmai pentru a învăța din ce s-a întâmplat în valurile anterioare. Dar, de asemenea, vrem să menținem marea majoritate a spitalelor mixte, așa încât acolo unde nu există o încărcare mare cu pacienți Covid să permitem, în continuare, accesul pacienților cronici.
Tulpina Delta este mult mai contagioasă la tineri si copii. Cum îi convingeti pe părinți să-și vaccineze copiii?
Ioana Mihăilă: Varianta Delta este mai contagioasă față de celelalte, în statisticile raportate de celelalte țări procentul copiilor și a tinerilor infectați este mai mare pentru că procentul adulților și vârstnicilor vaccinați este mai mare. Deci, nu neapărat este mai contagioasă la copii decât la adulți, este pur și simplu mai contagioasă decât celelalte variante. Afectează copiii și tinerii pentru că nu sunt vaccinați într-o proporție atât de mare ca și adulții. Ce am mai văzut în celalte țări este că, spre deosebire de celelalte valuri, acum avem copii spitalizați și vrem să ne asigurăm că avem suficiente paturi și pentru copii. Atunci cred că acesta ar trebui să fie un argument puternic atunci când se gândesc să ia decizia pentru a da acceptul pentru vaccinare.
Celelalte țări europene au anunțat măsuri în privința începerii școlilor. Cum incepe scoala în Romania? Ce trebuie să știe părinții care își duc copiii la școală la 13 septembrie?
Ioana Mihăilă: Noi deja am început lucrul împreună cu Ministerul Educației la actele normative care reglementează începutul școlii, ele vor fi publicate la începutul lunii septembrie pentru că vrem să vedem și cum evoluează cifrele epidemiei până atunci. Dar, dacă este să ne referim la principiile de la care pornim, spunem că deschiderea școlilor pentru învățământul față în față este o prioritate și ne dorim asta, suntem conștienți de importanța pe care o are acest învățământ față în față pentru copii și că închiderea școlilor în caz de agravare a pandemiei va fi folosită în ultimă instanță și nu ca măsură singulară.
Veți lua măsuri speciale pentru copiii sub 12 ani care nu se pot vaccina deocamdată?
Ioana Mihăilă: Deocamdată vom menține măsurile de distanțare și de purtare a măștii și cele de igienă. Așa cum, acolo unde este posibil, vom încuraja testarea pentru copiii care dezvoltă simptome și, de asemenea, am început demersurile pentru a asigura existența vaccinului în școli acolo unde avem copii cu vârsta de peste 12 ani și unde avem cabinete școlare cu medic și asistentă medicală.
Câte școli au cabinet medical?
Ioana Mihăilă: Acum centralizăm, am trimis la DSP-uri pentru a centraliza situația efectivă de la nivelul fiecărei școli, pentru că avem nevoie de cabinet, dar avem nevoie de cabinet cu medic și cu asistentă, cu conexiune la internet și cu câteva facilități pentru a putea desfășura vaccinarea în condiții optime.
Ce veți face cu testarea elevilor începând cu 13 septembrie? În anul școlar trecut, peste un milion de teste au rămas nefolosite.
Ioana Mihăilă: Școlile au la dispoziție teste, noi nu le-am retras pe toate. Dar am retras o parte dintre ele pentru a le pune la dispoziția DSP-urilor și a spitalelor unde să poată fi folosite. Dar, de asemenea, le vom pune la dispoziția DSP-urilor pentru a fi distribuite către școli acolo unde există cerere. Cel mai probabil vom lăsa acordul informat al părintelui ca o condiție pentru testarea copilului, așa cum e nevoie și pentru vaccinarea copilului.
În starea de alertă, medicii primesc sporul de risc epidemiologic, în valoare de 75-80% din salariul de bază. Care este bugetul pentru acest spor? Sunt informații că unii medici au primit 150.000 de lei, aproximativ 30.000 de euro.
Ioana Mihăilă: Sporul medicilor este variabil. Unitatea sanitară poate să acorde sporul, fie că se află la limita inferioară, superioară, el este fix pentru serviciile de ambulanță și unitățile de primiri urgență. Impactul bugetar este considerabil la nivelul Ministerului Sănătății. Avem în lucru un act normative care să modifice aceste sporuri, nu ne atingem de cuantumul lor, dar vrem să specificăm clar cine beneficiază de ele așa încât să fie limitat la personalul medical care face cel mai mult pentru tratamentul pacienților Covid.
Adică nu va mai primi toată lumea care acum primește spor de risc epidemiologic?
Ioana Mihăilă: Vrem ca managerul să aibă cadrul legal prin care poată să asigure sporul medicilor și acelor asistente care duc greul în secțiile cu pacienți Covid.
Organizați mai multe concursuri pentru directori - sunt candidații întrebați și despre planurile pentru Covid?
Ioana Mihăilă: Contextul în care se desfășoară concursurile este reglementat de un ordin din 2016 și el se referă mai ales la analiza planului de management pe care managerul îl propune. Apoi este la latitudinea comisiei de examinare, care este formată din specialiști în sănătate publică și din manageri de spital cu experiență de minimum 3 ani, dacă acel plan de management atinge inclusiv subiectele de actualitate cum sunt gestiunea pandemiei la acel spital.
În ce condiții vom mai vedea numiri politice pentru spitale sau DSP-uri? Fostul ministru Vlad Voiculescu spunea că, la DSP-uri, sunt multe numiri politice.
Ioana Mihăilă: În acest moment, la o mică parte din direcțiile de sănătate publică, managementul este asigurat de manageri care au ocupat prin concurs posturile, cea mai mare parte este ocupată de manageri interimari. Până acum, la marea majoritate nu am întrerupt contractul, la managerii interimari, pentru a nu exista o discontinuitate în contextual dificil al pandemiei, dar și pentru a nu exista suspiciuni că există dorință de ingerință politică și preferăm să scoatem posturile la concurs. Suntem în discuții cu Agenția Funcționarilor Publici pentru a derula aceste concursuri.
Când vor începe aceste concursuri?
Ioana Mihăilă: Fiind funcționari publici durează un pic pregătirea concursurilor, așa că estimăm că în următoarele două luni.
Timp de mai mult de o lună, au fost introduse, în statistica generală privind COVID-19, peste 3.000 decese din urmă. Care au fost criteriile după care au fost clasificate drept morți COVID-19 și înregistrate în baza de date? Cum ați rezolvat problema raportării, cum se raportează acum și cum se raporta în urmă cu două, trei luni? Cine a greșit?
Ioana Mihăilă: Criteriile sunt cele recomandate de OMS pentru definiția de caz a deceselor Covid. Modul în care s-au completat aceste raportări din urmă a fost prin solicitări care au fost adresate spitalelor de a-și revedea toate foile și de a revedea dacă au fost erori de raportare și acele erori au fost corectate. În timp ce am unificat aceste baze de date ca să avem un singur punct în care se fac raportările, în care se coordonează gestiunea testelor noi, a raportărilor, a numărului de paturi de terapie intensivă, tocmai pentru a nu mai avea discordante, dar si pentru a avea un ochi bine ațintit asupra situației de la nivelul țării, atât în ceea ce privește numărul de teste, cât și în ceea ce privește numărul de decese, cât și în ceea ce privește numărul de paturi de terapie intensivă, de exemplu. Iar INSP împreună cu ministerul au ameliorat metodologia de raportare așa încât ea să fie mai clară și să existe un feedback permanent între DSP și spitale.
Și care a fost problema până acum, că medicii nu știau să raporteze sau nu era cineva care să centralizeze această raportare?
Ioana Mihăilă: Nu este o problemă, este un șir lung de mici erori dar fiind în multe spitale, în multe DSP-uri, numărul de decese subraportate a fost unul considerabil. Fiecare această mică eroare poate fi corectată printr-o atenție sporită acordată modului în care se stabilește dacă acest deces a fost cauzat de Covid, modului în care se centralizează și se raportează de la nivelul spitalului, modului în care se primește la nivelul DSP și modului în care se integrează la nivelul INSP, toți acești factori fiind implicați în raportarea și numărarea acestor decese.
Ați spus, la un moment. ca cei care nu și-au făcut treaba, inclusiv în Ministerul Sănătății vor fi sancționați. Ați luat vreo măsură împotriva celor care nu au corelat datele sau nu s-au îngrijit de lucrul ăcesta pentru a corela datele dintre cele două platforme, Alerte_MS si CoronaForms?
Ioana Mihăilă: Am redus atribuțiile acestor persoane în acest domeniu și încă suntem în proces de constituire a comisiei de disciplină, cred că știți că ea se poate organiza din luna iunie, de când a fost legislația în vigoare.
Ați schimbat modul în care se acordă concediile medicale invocând cheltuielile mari din bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. Este vorba de ultimul an de pandemie în care s-au cheltuit mai mulți bani sau era o practică?
Ioana Mihăilă: Nu cred că este sau/sau, cred că este mai degrabă și/și. Este clar că în ultimul an de pandemie am avut concedii pentru persoanele izolate, pentru persoanele carantinate și pentru persoanele bolnave de Covid și, toate acestea, s-au suprapus peste concediile care erau prescrise în mod uzual. Este destul de clar că există un procent, pe care nu-l putem ști cu exactitate, de concedii medicale care se dau prea ușor. Reglementarea prescrierii concediilor medicale a fost pe de o parte cu scopul principal de a avea o evaluare periodică a persoanelor care primesc concediu medical. Ceea ce pentru persoanele care au nevoie de concediu medical, pentru bolnavi, este de fapt un contact mai strâns cu medicul care prescrie concediul, așa încât să ne asigurăm că asistența medicală a acelei persoane este privită mai atent și se face evaluarea mai frecvent. Aceasta este principala modificare. În rest, au fost modificări legate de modul în care plătim concediile medicale la persoanele care se asigură în special pentru aceste concedii medicale unde am limitat la maximum trei salarii minime brute de la 12 câte erau înainte, cu excepția persoanelor care se asigură pentru concediu medical de naștere și lauzie, și acestea au fost principalale două mari prevederi. Dar, pentru a rezolva această prescriere cu ușurință a concediilor medicale, mai este nevoie de a face și alți pași, de a întări capacitatea de control a DSP-urilor și a Caselor Județene de Asigurări de Sănătate, de a digitaliza sistemul pentru a putea avea o urmărire mai corectă a vizitelor la medic, a analizelor medicale efectuate, a dosarului electronic de sănătate, pentru a putea avea un ochi și asupra concordanțelor din punct de vedere medical a diagnosticelor trecute în concediul medical și a dosarului, și a analizelor efectuate și sunt lucruri care nu se pot face peste noapte, dar la care lucrăm împreună cu CNAS.
Are România în plan administrarea unei a treia doze de vaccin? Eventual și plătită de către contribuabil?
Ioana Mihăilă: Ministerul Sănătății a semnat acorduri cu Uniunea Europeană pentru furnizarea de vaccinuri și în anul 2022 și în 2023, dar așteptăm aprobarea Asociației Europene a Medicamentului și părerea specialiștilor din țară și din străinătate înainte de a institui această a treia doză. Da, ea este în discuție, și se referă mai ales la a treia doză de vaccin pentru persoanele vulnerabile, bolnavii cronici și persoanele vârstnice, dar momentul în care ea va fi implementată urmează să vedem care va fi.
Unele țări deja au început deja să facă treia doză pentru cei care s-au vaccinat deja. Ce le spuneți celor care sunt sceptici să se vaccineze pentru că au văzut îmbolnăviri la alți oameni după ce aceștia s-au vaccinat?
Ioana Mihăilă: Da, și lucrul acesta cel mai probabil se va mai întâmpla, dar procentul dintre cei vaccinați care ajung în spitale sau care mor din cauza Covid este extrem, extrem de redus față de același procent la persoanele nevaccinate. Deci asta vreau să le spun, că vaccinul protejează de forme severe și de deces cu o eficiență extrem de ridicată.
Acum avem peste 5 milioane și ceva de oameni vaccinați, echivalentul a 26% din populație. Cam care ar fi procentul de vaccinare pe care vi-l doriți cel puțin până la sfârșitul anului?
Ioana Mihăilă: Eu îmi doresc cât mai puțini oameni din România să ajungă internați în spital sau să moară de Covid de acum incolo. Și cred că asta trebuie să fie dorința fiecăruia dintre noi, să nu avem rude și să nu fim noi cei care ajungem până la urma internați în spital. M-aș feri să dau un procent exemplu.
