Activistă în domeniul feminismului, Mihaela Miroiu arată că, în prezent, România suferă de contraselecție politică.
Nu este singura problemă a discriminării de gen și poate nici măcar cea mai gravă. Interesele femeilor sunt cele care ar îmbunătăți societatea (sănătate, educație, administrație), dar acestea nu se regăsesc pe agenda publică făcută și promovată de bărbați, spune ea.
În privința Legii aplicării cotelor de gen pentru listele electorale pentru Parlament, Mihaela Miroiu spune că aceasta poate ajuta fără a știrbi deloc meritocrația.
Legea aplicării cotelor de gen pentru listele electorale pentru Parlament, adoptată recent de Senat, arată că pe aceste liste trebuie să existe o reprezentare minimă de 33% atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Peste procentul de 66% rezultat, partidele nu mai trebuie să țină cont de „cote”.
Ca să fie definită, legea ar trebui adoptată și de Camera Deputaților. În prezent, legea prevede ca cel puțin 17% dintre candidații de pe listele partidelor să fie femei.
„Problema e că inexistența sau existența minoritară a femeilor, îndeosebi în consiliile locale, județene, în Parlamentul României face ca experiențele și interesele femeilor să nu fie pe agenda publică decât într-o proporție complet nerezonabilă. Și, în consecință, suferă fundamental gradul nostru de educație, gradul nostru de civilizare, starea noastră de sănătate”, arată profesoara Mihaela Miroiu.
Profesoara susține că discriminarea femeilor din România nu se referă numai la participarea la viața politică, ci la faptul că femeile nu sunt implicate în luarea deciziilor care implică politicile publice ce le-ar face viața mai ușoară.
Europa Liberă: Cât de amplu este fenomenul discriminării de gen în România? Există discriminare și dincolo de ce se vede imediat - faptul că sunt foarte puține femei în guvern și parlament, femei-primar sau președinte de Consiliu Județean?
Mihaela Miroiu: Fenomenul acesta de discriminare se vede în mai multe sensuri.
În primul rând, se vede foarte clar o discriminare destul de serioasă între domeniile publice, și aici vorbesc de cele plătite din banii publici, în legătură cu grilele de salarizare pentru domeniile feminizate și pentru domeniile masculinizate. Asta este clar. De exemplu educația, cultura, administrația publică au categoric salarii mai mici decât serviciile secrete, armata etc.
O altă problemă foarte serioasă este că există o discriminare apropo de interesele care există pe agenda publică. Adică interesele testate, cercetate ca fiind ale femeilor ar face ca ierarhia bugetului public să înceapă cu sănătatea, educația și ar continua cu administrația. Dar, la ora actuală, piramida de bugetare este răsturnată față de interesele lor. Deci sunt discriminate pentru că nu au interesele acestea pe listă.
Există forme de discriminare cum ar fi de exemplu că în foarte multe sate și comune din România există drumuri, dar nu există infrastructură de apă și canalizare și încălzire, și cel mai mult din cauza asta suferă femeile, care lucrează ca în secolul XIX în gospodăriile lor.
Este evident că aceste femei sunt condamnate să lucreze într-un mod primitiv pentru simplul motiv că toți consilierii locali sunt interesați de drumuri, dar nu îi interesează cum gătesc și cum spală soțiile lor. Ceea ce este mai puțin evident în sensul legii pentru combaterea discriminării.
Există forme de discriminare structurală, pe care nu le poți sesiza la CNCD pentru că nu ai motive.Mihaela Miroiu
Problema e că inexistența sau existența minoritară a femeilor, îndeosebi în consiliile locale, județene, în Parlamentul României face ca experiențele și interesele femeilor să nu fie pe agenda publică decât într-o proporție complet nerezonabilă.
Și, în consecință, suferă fundamental gradul nostru de educație, gradul nostru de civilizare, starea noastră de sănătate. Adică suferim toți direct sau indirect, indiferent de sexul nostru, dar asta din cauză că nu există masa critică de femei care să răstoarne modul nostru de a privi minoritățile bugetare în România și să facă politicile bugetare. La ora actuală, aceasta mi se pare categoric cea mai serioasă problemă.
După care putem vorbi de structurile de conducere și despre faptul că există o segregare, iar masa celor care execută este alcătuită de cele mai multe ori din femei și vârfurile din bărbați. Ceea ce înseamnă diferențe mari de salarii și diferențe de putere de decizie.
Europa Liberă: Rezolvă o lege privind cotele de gen problema egalității dintre femei și bărbați?
Mihaela Miroiu: Evident că o lege nu rezolvă, ea însăși, nimic, dar aplicarea legii este altă poveste. Noi avem legea egalității de șanse și principiul constituțional al egalității de șanse și întrebarea este la ce ne-a folosit?
Agenția de profil (n.r. pentru Egalitate de Șanse) nu a fost condusă decât foarte pe scurt și interimar de o persoană calificată pentru politici publice de egalitate de gen. În rest, este o agenție care este folosită ca o sinecură de partid, indiferent de partidul care o preia.
„Școala te scoate analfabet civic și politic”
Europa Liberă: Care ar fi cele mai potrivite mecanisme pentru ca România să aibă o rezolvare reală a problemei? Dincolo de impunere prin lege?
Mihaela Miroiu: Din punctul meu de vedere, legea ar fi trebuit să fie legea parității, respectiv Parlamentul să respecte structura populației și reprezentarea de sex a populației, ceea ce înseamnă 50% femei-50% bărbați.
Văd că prin noua lege s-a ajuns la 33%, ceea ce nu este suficient, dar oricum față de nimic e foarte bine. Luăm momentele așa cum vin.
Eu de 30 de ani mă implic în povestea asta și ăsta e primul moment în care chiar se întâmplă ceva. E un progres față de reprezentarea feminină de 17% reprezentare politică cât era până acum.
Problema foarte mare la noi este cultura politică primitivă și foarte misogină, pe care o au o mare parte dintre bărbați și o parte semnificativă dintre femei.Mihaela Miroiu
Legea pentru combaterea discriminării a avut un rol câtă vreme s-a aplicat, și are un rol și în prezent. Legea împotriva violenței domestice a jucat un rol în scăderea fenomenului. Adică lucrurile acestea se văd în timp.
Europa Liberă: Există soluții la nivelul educației? Vine problema din copilărie, din educația primită în școli sau în familie?
Mihaela Miroiu: Să nu uităm că în liceu, exact atunci când se formează cetățenii, nu există lecții de cultură civică și politică. Pregătirea pentru statutul de cetățean este nulă în liceu. Acolo ar trebui să fie centrul de greutate, pentru că aceea este vârsta la care tinerii, adolescenții se pregătesc să trăiască în sfera cetățeniei active. Ce cetățenie activă să vrei când tu pleci absolut ignorant și despre istoria drepturilor, și ce a însemnat la nivel de sacrificii și cât de importante sunt?
La ultimele alegeri parlamentare, tinerii între 18 și 34 de ani au lipsit în proporție de 75%. Enorm. Școala te scoate analfabet civic și politic.
Europa Liberă: În politică, de ce e perpetuat acest fenomen al lipsei femeilor la nivel înalt?
Mihaela Miroiu: Nu au cultură politică feministă. Femeile habar nu au că datorează drepturi despre care nici nu le mai interesează că le au: să se căsătorească prin voia lor, să încheie acte de proprietate, să se ducă la școală.
Nu știu absolut deloc istoria care le-a adus în situația asta. E o incultură totală în privința rolului pe care l-a avut mereu mișcarea feministă pentru ca femeile să iasă din preistorie.
Că, de fapt, femeile de pe întreg globul au ieșit din preistorie.
Europa Liberă: De ce credeți că nu au fost aplicate riguros cotele de gen, așa cum cere și Uniunea Europeană?
Mihaela Miroiu: Uniunea Europeană consideră că fiecare stat trebuie să hotărască cum rezolvă problema egalității de gen.
Și spun încă o dată, pentru că mulți interpretează aiurea, că egalitate de gen nu înseamnă că eu devin bărbat și Gică devine femeie, adică nu înseamnă nici că vrem să semănăm, nici că vrem să ne transformăm unii în alții, ci să fim tratați corect potrivit drepturilor pe care le avem. Deci să existe egalitate de tratament, nu egalitate de înfățișare.
Europa Liberă: A apărut și discuția că nu e nevoie de cote de gen pentru că nu ar mai fi meritocrație.
Mihaela Miroiu: Sigur, meritocrația este atât de evidentă în politica românească, încât într-adevăr se va prăbuși dacă o treime dintre proști, indolenți și hoți vor fi femei!
Sigur, meritocrația este atât de evidentă în politica românească, încât într-adevăr se va prăbuși dacă o treime dintre proști, indolenți și hoți vor fi femei!Mihaela Miroiu
Când cineva introduce argumente de acest gen este penibil.
În mod obișnuit, cotele de gen înseamnă următorul lucru: dacă ai doi candidați – un bărbat și o femeie - și ei, din punctul de vedere al dosarului cerut pentru rolul respective, au merite egale, până când se echilibrează problema de gen preferi o femeie.
Și mai e ceva, ce am observat când am făcut evaluări pentru europarlamentare: în momentul în care tu ceri criteriul „ce funcții ai avut înainte”, „ce ai făcut în politică”, atunci care e probabilitatea ca o femeie să vină cu un dosar asemănător cu al unui bărbat, din moment ce ele au fost ținute pe tușă tot timpul?
Tot din cercetări mai știm și alte lucruri foarte importante: tendința femeilor să infuzeze politica cu mai multă moralitate este foarte importantă.
Chestiunea care le deranjează îngrozitor este caracterul conflictual al politicii și ar prefera mai multă cooperare și competiție onestă.
Femeile consideră că rolul lor pe lumea asta este să rezolve punctual problemele oamenilor, nu să creeze probleme pentru oameni. Au un altfel de a vedea politica și rosturile ei.
Europa Liberă: Ce țări ar putea lua România ca model și care s-ar potrivi aici?
Mihaela Miroiu: Țările paritare din punct de vedere politic. La ora actuală, paritare sunt și Canada, și Franța. Însă cele care sunt modelele modelor sunt țările scandinave.
Dar aici nu e problema de modele. Modele există cu prisosință. Noi suntem retardați! Problema este de unde ne găsim noi modelele astea retardate pe care le avem? În loc să ne luăm după lumea care avansează, știind că are de recuperat tot ce poate să ofere partea umanității pe care istoria a lăsat-o în debara - adică femeia.
România ocupă ultimele locuri în ultimul Gender Equality Index (GEI), indexul echității de gen din Uniunea Europeană în privința reprezentării femeilor în parlament, în guvern sau în consiliile locale. De asemenea, raportul din 2021 arată că suntem locul general 88 din 156 de țări incluse în index, care este dominat de țările din Nordul Europei.
