Lector la Facultatea de Științele ale Educației de la Universitatea din București, profesoara este și ea, la rândul său, absolventă de liceu pedagogic și spune că pregătirea din aceste licee este solidă.
Însă, în prezent, în sistemul de educație există două calificări pentru învățători: cu liceu și cu facultate.
„Eu nu contest faptul că o astfel de pregătire de la liceele pedagogice trebuie să rămână. Ci că ea e nu nefirească în raport cu rigorile angajării care respectă nivelurile acestea de calificare, respectiv nevoia de a avea o diplomă de licență care să îți dea o anumite calificare”, afirmă Oana Moșoiu.
Reamintim că, în proiectul de lege propus de Ministerul Educației, un articol care se referă la învăţământul liceal vocaţional pedagogic arată că absolventul va putea fi doar educator-puericultor, educator educaţie timpurie sau educatoare/educator. Nu va mai putea preda, așadar, în clasele I-V.
Europa Liberă: Proiectul de lege pentru învățământul preuniversitar prevede, printre altele, că absolvenții liceelor pedagogice nu mai pot avea calificarea de învățător-educatoare, cum se întâmplă acum. Care este situația pregătirii învățătorilor din prezent?
Oana Moșoiu: Avem două calificări pentru învățători, pentru două niveluri. Și ele coexistă într-un mod care nu este neapărat unul firesc. În acest moment, încadrarea pentru aceste posturi se numește profesor pentru învățământul preșcolar și primar. În primul rând este o calificare care se obține ca urmare absolvirii studiilor de licență în domeniul Științelor Educației, pentru nivelul de calificare 6, corespunzător ciclului de licență.
Cumva faptul că există nivelul 4 de calificare, specific liceelor, prin care se obține un atestat este cumva nefirească. Adică, noi avem învățători și educatori absolvenți de liceu pedagogic, care se pot încadra în profesie, în același timp cu profesori pentru învățământ preșcolar și primar cu diplomă de licență. Acest lucru creeză și niște probleme de salarizare diferită a celor două niveluri, ceea ce este evident.
Acești absolvenți ar putea să își continue și studiile superioare și apoi să devină legitim profesori.
Dar și de faptul că, în realitate, absolvenții de liceu pedagogic nu rămân niciodată doar cu liceul pedagogic, dacă vor să devină profesor pentru învățământ preșcolar și primar. Sigur, că acești absolvenți de liceu pot să meargă la orice facultate își doresc și să își ia o altă calificare, cum ar fi Politehnica. Cei care doresc să rămână în cariera didactică urmează Facultatea de Științe ale Educației, care le dă un nivel superior de pregătire, de nivel 6.
Europa Liberă: Cum s-ar putea regla acest lucru astfel încât să aibă aceeași pregătire, în alt mod decât cel de a nu mai da voie liceelor pedagogice să scoată învățători?
Oana Moșoiu: Eu nu contest faptul că o astfel de pregătire de la liceele pedagogice trebuie să rămână. Ci că ea e nu nefirească în raport cu rigorile angajării care respectă nivelurile acestea de calificare, respectiv nevoia de a avea o diplomă de licență care să îți dea o anumite calificare. Însă, eu nu aș fi de acord pentru a distruge buna tradiție a liceelor pedagogice care fac o pregătire foarte bună pentru viitoarea profesie de învățător și educatoare.
De aceea, cred că e un pic prea puțin să pregătească doar acești educatori-puericultori sau educatori de educație timpurie, care pare o soluție de compromis – „hai să le dăm ceva ca să rămână”. Eu cred că ar trebui să rămână cu o calificare de nivel 4, de tip asistenți de învățător și educatoare, să se poată angaja cu studii medii la clasă și asta ar însemna să schimbi un pic felul în care sunt normate orele.
Ar avea roluri de suport la clasă, nu numai la clasele de educație specială, ci în cele normale, s-a vorbit de mult timp despre acest lucru. Iar acești absolvenți ar putea să își continue și studiile superioare și apoi să devină legitim profesori și să candideze la concursurile de titularizare.
Aceasta ar fi ideea, ca liceele pedagogice să rămână să califice acești învățătători educatori, dar cu aceste roluri de suport, de asistenți la clasă. Cred că orice învățător s-ar bucura să mai aibă un sprijin.
Europa Liberă: Spuneați că cei mai mulți dintre absolvenții de pedagogic vin la facultate. Atunci măsura pare ceva firesc.
Oana Moșoiu: Eu nu știu dacă s-a făcut un studiu din care să vedem structura personalului din învățământul preșcolar și primar, să vedem câți profesori au doar liceul. A existat o perioadă când s-a făcut primul salt de la calificarea de nivel 4 la cea de nivel 6, când foarte multe educatoare și învățătoare au venit la completări de studii. Chiar îmi amintesc perioada aceea, cred că trei ani la rând am tot avut aproape jumate de serie formată din aceste învățătoare, pentru că riscau să iasă la pensie cu studii medii și pensii mai mici.
Europa Liberă: În cei trei ani de facultate, ce învață în plus un absolvent de liceu pedagogic astfel încât pregătirea lui să se îmbunătățescă? Care sunt diferențele?
Oana Moșoiu: Pregătirea de la facultate este mai complexă, este mai extinsă, răspunde unui nivel mai mare de abstractizare. Este exact ca la limba română, studiem aceeași limbă română doar că la un alt nivel de complexitate a cunoștințelor. Aici este vorba de cunoștințele în domeniul pedagogiei, care sunt mult mai bine delimitate, mai specializate. De exemplu, se studiază separat evaluarea. E un nivel în care lucrurile sunt mai complexe, pentru că una este să predai unor elevi de 14-18 ani și alta să predai studenților, care au și alte competențe cognitive.
La noi sunt doar aceste universități de științe fundamentale și atunci toate programele noastre au această dimensiune științifică și mai puțin de zonă profesională.
Finalitățile ciclului de licență sunt diferite față de cele de liceu. Dar, cum am spus, competențele și pregătirea de la pedagogic oferă o foarte bună bază pe care să poți veni cu aceste cunoștințe pedagogice avansate de la faculte. De aceea, consider că avem nevoie de acest tip de formare, de precalificare de la pedagogic.
Europa Liberă: Asociația de Română de Cercetare în Educație propune introducerea facultății și pentru profesorii de educație timpurie. Este nevoie și de așa ceva?
Oana Moșoiu: Este nevoie de profesioniștii din creșe, care vor preda în sistemul de învățământ de 0-3 ani. Problema se pune cine îi pregătește pe acești profesori? Care este natura profesiei lor, dacă este una educațională sau este una mai degrabă de îngrijire?
Răspunsul e undeva la mijloc. Dacă ținem cont că la creșă se întâmplă multe lucruri care au impact în dezvoltarea copilului, atunci are nevoie și de o pregătire educațională cu specificul ei. În plus, sunt și multe aspecte care țin de îngrijire.
Europa Liberă: Cum e în celelalte țări europene în privința învățătorilor?
Oana Moșoiu: Nu există profesori fără licență. Eu am experiența daneză și acolo există colegii universitare care sunt mai centrate pe profesii din zona aceasta care implică pedagogia specială, și creșele sunt considerate de pedagogie specială, ca un sprijin pentru părinții care se întorc la muncă.
În Danemarca funcționează aceste colegii universitare, cu studii mult mai aplicate, mai profesionale, foarte conectate cu câmpul muncii. Dar la noi sunt doar aceste universități de științe fundamentale și atunci toate programele noastre au această dimensiune științifică și mai puțin în zona profesională.
Europa Liberă: Acest decalaj între pregătirea învățătorilor numai cu liceu și cea a învățătorilor cu studii superioare poate fi recuperat prin formarea continuă?
Oana Moșoiu: Formarea continuă nu poate acoperi toate decalajele care nu s-au rezolvat în fomarea inițială, unde se formează de fapt atașamentul de această profesie. Este o vârstă când iei aceste decizii legate de carieră.
Eu spun că trebuie păstrată într-o formă valoroasă liceele pedagogice, și nu să le tratăm ca pe un „reziduu”, pentru că ar fi păcat. De asemenea, universitățile și-ar putea îmbunătăți programele pentru formarea învățătorilor cu mai multă practică, e un lucru care s-ar putea rezolva.
Mulți profesori recuperează acum prin formarea continuă din formarea inițială, mai ales partea de neuroștiințe, care nu erau cuprinse în manuale când au învățat ei, și atunci ai nevoie de multă formare continuă ca să fii la curent cu ultimele noutăți. Însă angajamentul față de profesia de cadru didactic la acești profesori s-a făcut acum multă vreme.
