Aygul, mamă a trei copii din Kârgâzstan, este una dintre sutele de familii din Asia Centrală care se întorc acasă după ce s-au chinuit să-și înscrie copiii la școlile rusești. La sfârșitul anului trecut, ea și soțul ei s-au mutat într-un apartament cu o cameră în Bișkek. Și-au adus cu ei și copiii.
„Începem din nou viața de migranți, învățăm, ne adaptăm, explorăm... ne dăm seama ce există, unde, cine este acolo, ce se poate face. Au fost dificultăți, dar am reușit să ne ducem copilul la școală. Am fost fără loc de muncă timp de cinci luni, dar acum, slavă Domnului, soțul meu este angajat”, a spus Aygul.
Întoarcerea familiei sale a fost determinată în mare măsură de noile reguli rusești care impun copiilor imigranți să treacă un test de limba rusă pentru a merge la școală și părinților – să dovedească înregistrarea legală.
Multor copii care îndeplineau aceste cerințe li s-a refuzat înscrierea. O altă mamă din Kârgâzstan a povestit cum și-a dus fiicele la școală în Rusia după ce una dintre ele promovase examenul necesar.
„Am cumpărat haine și tot ce era necesar. Am cumpărat flori. Eu și soțul meu le-am dus la școală. Nici măcar nu ne-au lăsat să trecem de poartă. «Nu e loc», au spus. Fiicele mele au stat acolo tăcute. Am înțeles că nu era țara noastră.”
Mii de copii au rămas fără săli de clasă
Chiar și înainte de noua lege, copiii imigranți se confruntau cu dificultăți în a merge la școală. Rahat Sheraly, o activistă kârghâză, a declarat că unii copii din Rusia nu merg la școală de doi-trei ani.
„Chiar dacă un copil îndeplinește toate cerințele legale, școlile refuză adesea înscrierea. Aceasta este în primul rând discriminare și xenofobie. Unele școli limitează numărul de elevi străini per clasă. Aceasta este o încălcare gravă a drepturilor omului”, a spus Sheraly.
Alte grupuri pentru drepturile omului au criticat aspru testul obligatoriu de limba rusă, descriindu-l ca parte a unei represiuni mai ample a Kremlinului împotriva imigranților, pe fondul creșterii xenofobiei.
Un raport recent al Human Rights Watch a subliniat că „prin transformarea competenței lingvistice în armă ca mecanism de excludere pentru a refuza accesul copiilor migranți la educație, autoritățile ruse privează și acești copii de beneficiile economice și de sănătate pe care le oferă educația.”
Școala online Tunguch din Kârgâzstan, lansată în martie 2025, îi ajută pe unii. Concepută inițial pentru copiii din Kârgâzstan care nu au putut participa la cursuri în persoană, aceasta îi deservește acum pe cei afectați de noile reguli lingvistice și de înregistrare din Rusia.
„În prezent, 884 de copii sunt înscriși din Rusia și studiază cu noi online. Îi monitorizăm aici”, a declarat directoarea școlii Tunguch, Aisuluu Zhamangulova.
În Kârgâzstan, autoritățile nu au publicat cifre oficiale privind numărul de copii care s-au întors după ce nu au promovat testul obligatoriu de limbă din Rusia.
Estimările sugerează că numărul total de copii afectați este mult mai mare decât cei 884 înscriși în Tunguch, subliniind amploarea decalajului educațional care trebuie încă remediat.
Impact regional
În septembrie 2025, autoritățile educaționale ruse au raportat că doar aproximativ 19% dintre copiii imigranți care au îndeplinit cerințele de documentație și testare au putut să se înscrie în școlile publice rusești, ceea ce înseamnă că peste 80% nu au putut începe școala în conformitate cu noile reguli.
Majoritatea familiilor provin din cele mai mari trei comunități din Asia Centrală din Rusia: aproximativ 1,7 milioane de uzbeci, 1,2 milioane de tadjici și aproximativ 300.000 de cetățeni kârgâzi.
În Asia Centrală, impactul variază: unele guverne urmăresc îndeaproape copiii care se întorc, în timp ce altele oferă puține date publice sau sprijin.
În Tadjikistan, oficialii au confirmat că peste 9.000 de copii s-au întors după ce au fost excluși din școlile rusești, creând nu numai lacune educaționale, ci și provocări sociale mai ample.
Suhaili Qodiri, șeful departamentului de protecție a copilului de la Biroul Ombudsmanului pentru Drepturile Omului din Tadjikistan, a declarat că datele pe care le primește biroul său sunt „foarte alarmante”.
„În toate contactele noastre cu partea rusă, le reamintim obligațiile acestui stat în temeiul Convenției cu privire la Drepturile Copilului. O altă problemă care rămâne în afara controlului aici este separarea copiilor de familiile lor.
Din păcate, copiii care nu sunt înscriși în sistemul de învățământ acolo sunt mai predispuși să se întoarcă în această țară. În consecință, crește și probabilitatea ca părinții să se întoarcă. Din cauza lipsei locurilor de muncă, apar anumite probleme sociale.”
În Uzbekistan, există puține discuții publice despre copiii excluși.
„Nu există informații sau discuții publice despre copiii care au fost exmatriculați din școlile rusești”, a declarat expertul în educație Komiljon Jalilov. „Un posibil motiv este că guvernul nu dorește să ridice un subiect care ar putea declanșa controverse în societate cu privire la Rusia.”
Unii educatori și activiști din Uzbekistan au propus o platformă online, similară cu cea care funcționează în Kârgâzstan, care ar permite copiilor din străinătate să continue să învețe virtual. Dar inițiativa nu a primit sprijin oficial.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.