Autoritățile iraniene au luat măsuri drastice pentru a suprima valul de proteste care zguduie țara. Astfel, accesul la internet a fost perturbat în mai multe mari orașe iraniene, iar jurnaliștii care relatează evenimentele au fost convocați de serviciile de securitate, transmite RFE/RL, care citează serviciul său iranian, Radio Farda.
Protestele, alimentate de prețurile în creștere, inflație și prăbușirea monedei naționale, reprezintă cea mai mare amenințare la adresa regimului islamic din ultimii ani.
Potrivit relatărilor, pe măsură ce protestele populare au continuat în cea de-a 11-a noapte, utilizatorii din orașe precum Teheran, Karaj, Isfahan, Shiraz, Mashhad și Tabriz, au spus că internetul prin cablu și cel mobil a suferit perturbări și întreruperi de scurtă durată.
Site-ul de știri tehnologice CITNA a relatat că în diverse orașe din Iran calitatea accesului la internet a scăzut vizibil și că în Teheran și Karaj utilizarea aplicațiilor de mesagerie și apelurilor bazate pe internet a fost perturbată.
Amir Rashidi, director pentru drepturi digitale și securitate la grupul Mian cu sediul în SUA, a declarat pentru Radio Farda, serviciul iranian al RFE/RL, că guvernul de la Teheran se pregătește să întrerupă accesul la internet.
El a adăugat că, potrivit surselor din sectorul tehnologic iranian, va fi impus așa-numitul internet național. Este vorba despre o rețea internă operată de stat, care oferă o formă limitată de acces la internet, permite o supraveghere guvernamentală extinsă și opțiunea de a întrerupe conexiunile la web-ul global în perioade de tulburări sociale.
Guvernul iranian a mai întrerupt accesul cetățenilor la internetul global în iunie 2025, în timpul războiului de 12 zile dintre Iran și Israel. Calitatea internetului nu a revenit la normal decât după câteva săptămâni de la încetarea focului.
În timpul protestelor „Femeie, Viață, Libertate” din 2022, accesul utilizatorilor la internet a fost de asemenea perturbat timp de luni de zile, iar în 2019 guvernul a blocat complet internetul în Iran timp de aproximativ două săptămâni, în mijlocul unei represiuni violente și extinse de către forțele de securitate.
Jurnaliști convocați de autorități
Pe măsură ce protestele s-au extins în Iran, au apărut relatări despre protestatari, activiști sau jurnaliști care au fost convocați de serviciile de securitate iraniene prin apeluri telefonice anonime și mesaje text. Scopul convocărilor ar fi fost acela de a-i avertiza să nu ia poziție în legătură cu protestele și de a le limita capacitatea de a relata despre proteste.
Marzieh Mohebbi, o avocată care trăiește în afara Iranului, a scris pe X că mesajele au fost trimise tuturor celor ale căror telefoane mobile au fost găsite în zona demonstrațiilor.
Adresându-se celor care au primit mesajele, ea a scris: „Sistemul judiciar al Republicii Islamice nu are legitimitate, este corupt și nu este demn de încredere. Nimeni nu știe ce vi se va întâmpla după ce vă prezentați, așa că nu acordați atenție nici măcar citațiilor oficiale”.
Au existat, de asemenea, relatări despre jurnaliști cărora li s-ar fi cerut să semneze angajamente scrise prin care se obligă să nu își exprime opinii sau să posteze despre proteste pe rețelele sociale.
Unii dintre acești jurnaliști au fost chiar amenințați cu arestarea dacă ignoră cererile forțelor de securitate.
În ultimele zile, Comitetul pentru Protejarea Jurnaliștilor (CPJ) a condamnat acțiunile agențiilor de securitate iraniene de „convocare și amenințare a jurnaliștilor” în mijlocul protestelor.
„Autoritățile trebuie să oprească imediat intimidarea lor, care încearcă să reducă la tăcere raportarea independentă într-un moment critic”, a adăugat CPJ.
Grevă generală în zonele kurde
Imagini și videoclipuri publicate din orașe kurde din Iran pe 8 ianuarie arată piețe și magazine închise.
Comercianții au intrat în grevă în aproape 20 de orașe iraniene din regiunea kurdă.
Greva a fost convocată de partide politice și organizații ale societății civile din Kurdistanul iranian.
Șapte partide din Kurdistanul iranian au emis un apel comun pentru o grevă generală în zonele cu predominanță kurdă ale țării, în sprijinul protestelor naționale și în condamnarea „crimelor regimului în Kermanshah, Ilam și Lorestan”.
Declarația a calificat noul val de proteste naționale din Iran un „nu” clar, puternic și public adresat republicii islamice și un răspuns la „toate dezastrele” pe care regimul le-a impus Iranului în timpul domniei sale.
Reacții internaționale
Hannah Neumann, membră a Parlamentului European, a transmis pe 8 ianuarie un mesaj de sprijin pentru protestatarii iranieni.
„Astăzi, oamenii din tot Iranul sunt din nou pe străzi. Ei știu că se pot confrunta cu gloanțe. Dar pentru mulți, tăcerea este acum mai periculoasă decât curajul”, a scris ea într-o postare pe X.
„Avem datoria aici să aruncăm lumină asupra a ceea ce se întâmplă în Iran. Acest regim și-a pierdut până și ultimul centimetru de legitimitate”, a adăugat Neumann.
De asemenea, Departamentul de Stat al SUA, prin contul său persan pe rețeaua X, a scris că lumea nu ar trebui să „închidă ochii” la aceste proteste.
Într-una din mai multe postări ale Departamentului de Stat american, s-a declarat că „poporul Iranului nu este singur și lupta lor contează pentru noi toți”.
O majoritate a Comitetului pentru Afaceri Externe al Camerei Reprezentanților SUA a avertizat guvernul iranian cu privire la tratamentul violent al protestatarilor.
Într-o postare pe X pe 7 ianuarie, grupul de parlamentari americani a declarat că poporul iranian s-a ridicat cu curaj împotriva unui „regim represiv.”
Avertismentele recente din SUA vin după ce, pe 4 ianuarie, președintele Donald Trump a declarat că „dacă (oficialii iranieni) încep să ucidă oameni așa cum au făcut în trecut, cred că vor fi loviți foarte dur de Statele Unite”.
Pe 3 ianuarie, el a emis un avertisment similar guvernului iranian într-o postare pe Truth Social.
Bilanțul victimelor
Radio Farda, postul de radio RFE/RL, a verificat până acum moartea a 25 de protestatari. Unele grupuri pentru drepturile omului susțin că numărul real este mai mare și că peste 2.000 de persoane au fost arestate.
Unele surse din organizații de protejare a drepturilor omului susțin că cel puțin 30 de protestatari au fost uciși în timpul tulburărilor, inclusiv adolescenți. Grupul pentru drepturile omului Hengaw a declarat că peste 1.000 de persoane au fost arestate.
Iată o hartă care arată locurile în care au fost uciși protestatarii:
Ziarul Hammihan a publicat o relatare pe 7 ianuarie prin care confirmă uciderea și rănirea mai multor protestatari în timpul protestelor din Ilam pe 3 ianuarie și transportarea acestora la spitale.
Anterior, Radio Farda a publicat mărturia unui martor ocular care a declarat că publicul și personalul spitalului, în ciuda atacurilor forțelor de securitate — inclusiv utilizarea gazelor lacrimogene — au refuzat să permită agenților să ia cadavrele sau să aresteze răniții.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
