Linkuri accesibilitate

Slalom la Cotroceni printre legile securității, plagiatul lui Ciucă și România educată


Președintele Klaus Iohannis, în prima sa întâlnire din 2022 pe teme generale cu jurnaliștii de la București.

Palatul Cotroceni nu a mai găzduit de mult timp o conferință de presă a președintelui Iohannis, așa că, din acest punct de vedere, cea de ieri a fost un eveniment. Din perspectiva mesajelor însă, nu. Klaus Iohannis face slalom printre subiectele delicate și nu oferă surprize.

O conferință de presă lungă, de o oră, parcă tocmai pentru a infirma comentariile caustice despre proverbiala sa zgârcenie în ce privește presa din România și temele care se dezbat aprins în societate.

„Am făcut conferința pentru voi, pentru că am înțeles că voi considerați că fac prea puține”, le-a spus Klaus Iohannis la final ziariștilor.

Ceea ce este o realitate, căci ultima conferință ținută la palatul Cotroceni a fost acum mai bine de un an, chiar dacă între timp Rusia a invadat Ucraina, inflația s-a dublat și prețurile la combustibili și electricitate au făcut un salt major.

„Am văzut un asalt al presei cu care Iohannis nu este obișnuit, asalt care s-a axat în principal pe problemele privind statul de drept, presupusul plagiat al premierului Ciucă și legile securității. Președintele se pregătise, se aștepta la întrebări, avea niște răspunsuri. A acceptat dialogul cu jurnaliștii. Dar multe răspunsuri au fost evazive”, spune pentru Europa Liberă politologul Cristian Pîrvulescu.

„Nu îmi folosesc puterea pentru a inhiba media liberă. Dimpotrivă, îmi folosesc puterea pentru a păstra libertatea presei.

Cum era de așteptat, principalul mesaj pe care a vrut președintele să-l transmită, fără să reușească însă, tocmai pentru că se exprimă atât de rar pe subiectele domestice, a fost cel legat de poziția României în actualul context geostrategic, unde rezultatele sunt bune, spre extraordinare și foarte „muncite”, spune el.

Nu întâmplător însă: „Sunt rezultatele unei echipe mari - și Administrația Prezidențială, Externele, Guvernul, reprezentanțele noastre, foarte multă lume a lucrat foarte mult timp”, a punctat Iohannis, cel în apanajul căruia intră politica externă a României.

Președintele nu s-a abătut însă de linia discretă a politicii românești privind ajutorul în arme pe care îl dă Bucureștiul Ucrainei. O politică întrucâtva singulară, pentru că țări precum Polonia, statele baltice, Slovacia, Cehia, SUA, Marea Britanie, Olanda, Franța, Italia sau Germania au comunicat public și transparent ce și cât armament greu au trimis Ucrainei.

„Suntem în război, nu într-o situație pe care o povestim, în liniște, la o cafea. Războiul se desfășoară lângă noi și e înțelept să nu dai informații vitale adversarului. Noi declarăm public că noi ajutăm Ucraina cu tot ce putem și asta facem”, a răspuns președintele.

Legile Securității și excesele lor, în grija lui Iohannis

Ca la o cafea nu se puteau discuta însă nici blamatele Legi ale Securității, subiect care a generat proteste ale societății civile.

Legile cu pricina, spune președintele, au fost muncite de servicii împreună cu niște „colegi de la Cotroceni”.

Dar domnia sa nu le-a văzut și, mai ales, nu le-a cenzurat. Dacă le-ar fi cenzurat, „excesele” despre care vorbit la modul general, ar fi dispărut, sugerează președintele.

Cine a scris legile securității naționale?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:29 0:00

„Au fost colegi din Departamentul Securității care au colaborat cu alți specialiști pe unele din aceste drafturi. Nu le-am citit, nu le-am cenzurat. Mă voi îngriji ca aceste excese să dispară. Președintele are grijă de aceste chestiuni”.

„Pot să vă asigur în acest moment că de mine n-o să treacă nicio lege, care conține prevederi care nu respectă principiile de bază după care vrem să funcționăm”, a accentuat Iohannis.

Prevederi care încalcă principii de bază sunt o mulțime în proiectele legilor elaborate de „specialiștii” de la serviciile secrete și cei de la Cotroceni, cum ar fi, de exemplu, faptul că cetățenii ar fi obligați să colaboreze cu serviciile, care nu mai dau socoteală în fața parlamentului și pot avea propriile afaceri. Despre toate acestea președintele a păstrat tăcerea.

Oricum, președintele este în continuare deranjat că aceste proiecte au ajuns în presă, au produs îngrijorare și discuții și au mai și fost criticate, lucru „destul de riscant”.

Profesorul Cristian Pîrvulescu susține însă că legile siguranței au fost, de fapt, un test al societății.

„Înțelegem cu toții, este imposibil ca cineva din serviciile de la Cotroceni să discute cu serviciile secrete fără să aibă încuviințarea președintelui. Au vrut să testeze reacția societății și au văzut că societatea e capabilă să reacționeze, pentru că am văzut o presă care încă este apărătoare a democrației”, declară Cristian Pîrvulescu.

Iohannis nu lasă din brațe plagiatul lui Ciucă

Mesajul președintelui pe celălalt subiect sensibil, plagiatul premierului Nicolae Ciucă, a fost o apărare a acestuia, lipsită de o minimă reticență. A glisat cu un clișeu desprins din anii în care se erija în apărător al valorilor democratice: „Libertatea presei, independența justiției sunt elemente de bază pentru democrație. Eu cred în ele”, dar alții trebuie să descâlcească ițele acestei povești.

„Am discutat aceste spețe cu cei care se ocupă de ele, în speță Ministerul Educației, și am primit asigurări că toate procedurile sunt respectate și legislația pe care se lucrează va fi una modernă și va preveni astfel de evenimente. În rest, nu cunosc detalii, nu sunt eu chemat să analizez lucrarea de doctorat a unui politician. Am toată încrederea că toți care sunt puși să analizeze își fac treaba ca lumea”, a zis Iohannis.

CNATDCU (organismul care analizează plagiatele) ar fi putut să-și facă treaba, dacă nu ar fi fost blocat de deciziile unor judecători: Marius Iosif (care a respins in corpore cererile de analizare a suspiciunilor de plagiat din teza de doctorat a lui Nicolae Ciucă) și judecătoarea de la Curtea de Apel București care a suspendat analizarea sesizărilor de plagiat invocând „nevoia de stabilitate în conducerea executivă a statului” și „potențiale daune de imagine”.

Desigur, președintele nu poate comenta nici plagiatele, nici deciziile judecătorești, așa susține acum. În 2014 însă, când era vorba de plagiatul fostului premier Victor Ponta avea o cu totul altă opinie. E drept, atunci era în campanie electorală.

„Oriunde în lume dacă cineva dintre politicieni e prins că a copiat și numai trei rânduri și a plagiat e obligat prin clasa politică să se retragă din politică”, spunea Klaus Iohannis la acea vreme în dezbaterea pentru alegerile prezidențiale organizată de B1 TV.

Președintelui Iohannis îi este complicat acum să se dezică de premierul Nicolae Ciucă sau măcar să adopte o atitudine mai tranșantă, care să nu fie într-o discordanță atât de vizibilă cu declarațiile sale anterioare și cu proiectul România educată, unde vorbea despre „toleranță zero față de plagiat”. Iar asta pentru că el este cel care l-a girat pe Nicolae Ciucă ca premier, dar și coaliția de guvernare PSD-PNL, despre care are cuvinte de laudă.

„Este o coaliție care, după părerea mea, a fost destul de greu acceptată, dar, pe cât de greu a fost acceptată, pe atât de repede echipa s-a sudat și Guvernul lucrează bine. Pot să spun că și-au făcut treaba bine, s-au implicat și au rezolvat multe probleme. Evident că multe probleme sunt încă de rezolvat în viitor, dar semnele sunt bune”, a spus Iohannis.

România Educată e încă în chinurile facerii

Una dintre cele mai complicate situații este cea a proiectului „România Educată”, despre care președintele nu vrea să admită că este un eșec, deși au trecut șase ani de la anunțarea lui.

Perioadă în care educația a regresat, așa cum reiese din cifrele privind abandonul școlar, analfabetismul funcțional și discrepanța dintre elevii de la oraș și cei din mediul rural.

Tocmai de aceea, spune din nou președintele, este o nevoie atât de mare de reformă în educație. Nimic nou, pentru că necesitatea reformelor pleacă de la lucrurile care nu merg într-un sistem, nu de la cele care funcționează. Întrebarea fundamentală este de ce atât de lent. O evidență pe care, totuși, președintele nu are încotro și trebuie să o admită: „România educată se naște greu”.

„România Educată este un proiect în pregătire. Datele pe care le-ați citat arată încă o dată de ce este nevoie de o reformă în sistemul educațional românesc. La această reformă se lucrează”.

Plagiatul premierului vs România educată
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:22 0:00

Noua legislație va fi gata în acest an și va fi implementată, cel mai devreme, începând cu următorul an școlar, dă asigurări președintele. Efectele ei se vor vedea, dacă se vor vedea - pentru că măsurile anunțate avant la lettre de ministrul Sorin Câmpeanu ridică deja întrebări serioase - de abia după un ciclu de școlarizare, adică mult după mandatul de președinte al lui Iohannis.

Altfel spus, președintele României educate își va vedea fiul făcând primii pași de la distanță, eventual de la sediul NATO, din scaunul ocupat acum de Jens Stoltenberg. „Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aș evalua-o foarte serios”, a spus președintele întrebat despre zvonurile în acest sens.

Guvernul este în continuare foarte preocupat de aceste măsuri, însă acum a fost posibil atât cât s-a făcut.

Iohannis a răspuns și pe celelalte subiecte complicate ale momentului: impozitare progresivă, codul fiscal, compensarea cu 50 de bani a prețului benzinei, miliardele de euro pe care România le-ar putea lua din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Dar a spus ce se vede deja cu ochiul liber: vremurile sunt grele, criza economică și alimentară amenință lumea, prețurile cresc, iar guvernul face, și el, cât poate.

Casa din tren a refugiaților ucraineni. Adresa Liudmilei: vagonul 2, compartimentul 4
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:15 0:00
XS
SM
MD
LG