Liderii politici de la București s-au împărțit în ziua care marchează 160 de ani de la „mica Unire”, din 1859.
Prezent la slujba de la Patriarhie, apoi la o sesiune de comunicări pe tema Unirii, președintele Klaus Iohannis a vorbit despre elitele de la 1859, care au știut să acționeze „în beneficiul cetățenilor”, pentru a moderniza statul român. Iohannis l-a citat pe Mihail Kogălniceanu: „Fă ca legea să înlocuiască arbitrariul! Fă ca legea să fie tare!”.
„Dacă suntem dezamăgiţi că Moldova nu a recuperat decalajul economic şi nu este legată printr-o infrastructură modernă de restul ţării, beneficiind, în schimb, la fiecare 24 ianuarie, de reînnoite promisiuni, atunci să dăm la o parte populismul şi să ne reîntoarcem la priorităţile oamenilor, aşa cum le-a urmărit cu energie în scurta sa domnie Alexandru Ioan Cuza”, a declarat Klaus Iohannis.
Iohannis a mai vorbit și despre deschiderea României către Europa, așa cum au făcut-o liderii de la 1859: „Elitele perioadei au înţeles că dincolo de frăţia de limbă şi de sânge este nevoie de o statalitate pe model occidental, liberal, în care politica şi administraţia să urmărească întărirea economiei provinciilor româneşti, modernizarea agriculturii, construirea de noi căi de comunicaţii, deschiderea în toate domeniile spre Europa”.
Aflată încă la Bruxelles, în vizită de lucru, premierul Viorica Dăncilă a transmis o declarație scrisă, în care a vorbit despre „geniul voievodului Mihai Viteazul la 1600”, care a „întrevăzut” realizarea din 1859.
„Am avut de partea noastră un context extern favorabil, state europene-prietene, dar, mai ales, am avut elite românești remarcabile, care au crezut în destinul românesc, și o voință populară extraordinară de a ”seca Milcovul”, de a șterge barierele între român și român”, a transmis Viorica Dăncilă.
La Bruxelles, întrebată de ziariști despre situația din România, Dăncilă „a subliniat că în România statul de drept este respectat, iar drepturile omului trebuie, de asemenea, respectate”, conform unui comunicat de presă al Guvernului. Premierul a prezentat prioritățile României la șefia Consiliului UE, în fața sesiunii plenare a Comitetului Economic și Social European (CESE).
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a mers la Focșani, unde a avut loc o ședință comună a Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România cu Uniunea Consiliilor Raionale din Republica Moldova. Liderul ALDE a vorbit despre „datoria istorică față de Moldova” și despre faptul că România sprijină traseul european al Moldovei, mai ales acum, când Bucureștiul deține președinția rotativă a Consiliului UE.
„Suntem acelaşi popor, avem aceeaşi limbă, aceeaşi istorie, aceleaşi obiceiuri, tradiţii, avem extrem de mult în comun. (...) Mi-aş dori să avem o unire care să fie implicită (...), să avem o unire deplină, o unire politică, o unire administrativă, care să ne permită să fim, aşa cum am fost odinioară, în aceleaşi graniţe istorice în care poporul român s-a dezvoltat şi a trăit”, a declarat Tăriceanu, conform Agerpres.
Dragnea, absent de la manifestări, a vorbit de „inteligență diplomatică”
Liderul PSD Liviu Dragnea nu a apărut în public, la manifestările legate de „mica Unire”, la fel ca mulți alți politicieni, care au ales să transmită mesaje pe Facebook.
„Unirea de la 1859 a Principatelor Române Moldova și Țara Românească a fost un act de curaj național și de inteligență diplomatică – două valori ce trebuie readuse în prim-planul vieții politice românești din prezent. Am convingerea că, așa cum a făcut-o de fiecare dată în momentele majore ale istoriei, națiunea română își va regăsi resursele patriotice care au făcut-o mare și puternică”, a scris Liviu Dragnea, pe contul său.
La Iași, liderul PSD Maricel Popa a fost huiduit de mai mulți oameni, în timp ce își ținea discursul la manifestarea organizată pentru a marca 160 de ani de la unirea din 1859. La Iași au fost prezenți mai mulți lideri politici, printre care Ludovic Orban (PNL), Eugen Tomac (PMP) sau Victor Ponta (PRO).
Liderii USR s-au întrunit la Focșani, cu o zi înainte de 24 ianuarie, într-o „ședință festivă”, unde au adoptat o „declarație de angajament pentru România”, în 7 puncte: „Europa este casa noastră; Fără penali în funcții publice; Lege egală pentru toți, fără privilegii; Sisteme de sănătate și educație moderne; Bunăstare economică pentru toţi românii; Autostrăzi care să lege toate provinciile istorice ale României; Sprijin pentru Republica Moldova”.
