„Suntem în proces de optimizare a cadrului legislativ naţional pentru a fi în măsură să prevenim şi să combatem riscul ca drone eşuate, utilizate de forţele ruse împotriva obiectivelor ucrainene, sau fragmente ale acestora să cadă pe teritoriul naţional”, a spus preşedintele Klaus Iohannis la ceremonia organizată de Ziua Armatei la Monumentul „Mormântul Ostașului Necunoscut” din Parcul Carol I, din București.
Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a zdruncinat arhitectura de securitate pe continentul european și reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional și o provocare la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli, care a asigurat pacea și stabilitatea în lume după cel de-Al Doilea Război Mondial, a spus Klaus Iohannis.
„De aceea, trebuie să rămânem ferm angajați în sprijinirea dreptului Ucrainei la autoapărare în fața agresorului, atât timp cât va fi necesar, împreună cu Aliații din NATO și cu partenerii europeni și internaționali”, a adăugat Klaus Iohannis.
Forțele rusești continuă acțiunile de agresiune, „făcând victime civile și producând pagube însemnate la nivelul infrastructurii portuare ucrainene, inclusiv în proximitatea frontierei fluviale cu România”, a remarcat șeful statului român.
„În fața acestor provocări, rămânem vigilenți și continuăm eforturile naționale conjugate și cooperarea strânsă cu Aliații pentru a consolida pe mai departe postura de descurajare și apărare a NATO în regiunea Mării Negre, care reprezintă o zonă de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică”, a mai spus Klaus Iohannis.
Armata Română nu are legile necesare pentru a doborî dronele străine care intră ilegal pe teriroriul României, a avertizat pe 1 februarie, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, în interviul one2one de la Europa Liberă.
Șeful militar al Armatei a explicat că, pentru a doborî drone, e nevoie ca patru legi să fie actualizate.
Este vorba despre legile:
- Apărării Naționale;
- de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale;
- privind Regimul Armelor și Munițiilor;
- combaterea Mijloacelor Aeriene.
„În momentul de față, Armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepțională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție pe care le avem în momentul de față”, a spus șeful Statului Major al Apărării la Inteviurile one2one.
Generalul Gheorghiță Vlad a explicat la one2one și de ce trebuie modificată Legea privind Combaterea Mijloacelor Aeriene pentru ca militarii să poată doborî drone în timp util, adică înainte ca ele să ajungă să facă victime sau pagube:
„În această lege, la articolul opt, de exemplu, pentru că drona este încadrată la aeronavă fără pilot, [militarii - n.r.] trebuie să respecte aceleași reguli dacă este combătută, adică: să se ridice serviciul de poliție aeriană, avionul să dea semnale că s-a încălcat teritoriul sau spațiul aerian național. Și sunt patru - cinci etape.(…) Drona respectivă bineînțeles că n-o să răspundă la toate alea, că nu e un pilot care să vadă.
Deci nu trebuie, din punctul meu de vedere, drona sau rămășița de dronă nu trebuie echivalată cu o aeronavă și să răspundă bazei legale pe care o avem în momentul de față, ea trebuie asimilată la muniție, la loitering (n.r. muniție teleghidată), la alt mijloc, astfel încât să-i dea posibilitatea celui care utilizează sistemul de armament să ia o decizie în momentul respectiv.
Pentru că timpul de acțiune este foarte scurt din momentul în care a trecut din spațiul aerian al Ucrainei în spațiul aerian al României”, a explicat șeful militar al Armatei în interviul publicat de Europa Liberă pe 1 februarie 2024.
Legea la care face referire generalul Vlad este Legea 257/2001 privind Combaterea Mijloacelor Aeriene.
Actul normativ prevede că dreptul de a lua măsuri împotriva „aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României” este la Ministerul Apărării Naţionale, care „va lua succesiv măsuri”.
Atât Legea privind Regimul Armelor, Dispozitivelor Militare și Munițiilor deținute de MApN și de forțele armate pe teritoriul României, cât și Legea privind Combaterea Mijloacelor Aeriene indică dronele ca posibile arme.
Legea 257 privind Combaterea Mijloacelor Aeriene a fost înnoită în anul 2004, așadar acum 20 de ani.
De altfel, toate legile pe care le cere acum actualizate șeful Armatei sunt vechi:
- Legea Apărării – adoptată în 1994. De atunci, a fost modificată de șapte ori, ultima dată în 2011;
- Legea de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale – adoptată în 2006. De atunci, a fost modificată de două ori, ultima dată în 2017;
- Legea privind Regimul Armelor, Dispozitivelor Militare și Munițiilor deținute de MApN și de forțele armate pe teritoriul României - adoptată în 2011;
- Legea privind combaterea Mijloacelor Aeriene - adoptată în 2001 și modificată în 2004.
În interviul acordat pentru Europa Liberă, șeful Statului Major al Apărării a explicat că, anul trecut, militarii au mai avut și un alt impediment în doborârea dronelor străine, altul decât cel legislativ. Este vorba despre lipsa mijloacelor tehnice.
