Cristi Grețcu (65 de ani) povestește pentru Europa Liberă cum a fost să intre, ani la rândul – o mai face și astăzi – în pielea fostului șef de stat care a murit marți, 5 august.
„Ion Iliescu a murit, dar personajul Iliescu va rămâne”, subliniază Grecu.
Activitatea grupului de umor Divertis, înființat încă din anii comunismului, a devenit cunoscută publicului larg prin intermediul TVR, din 1990.
A fost anul în care Ion Iliescu, lider al Frontului Salvării Naționale (FSN), a obținut primul mandat de președinte, unul de doar doi ani, urmat însă de un al doilea, care s-a întins până în 1996.
Din '96 până în 2000 președinte a fost Emil Constantinescu, după care Iliescu a mai obținut un mandat de președinte, până în 2004.
Între 1990 și anii 2000, Divertis și-a câștigat o popularitate enormă, cu satira politică și socială.
O prezentau la TVR (după 2000 în media privată), dar și în spctacolele cu public. Mai marii politicii post-decembriste erau imitați constant, în scenete tip parodie în care membrii grupului dădeau viață președinților, premierilor și altor figuri politice din prim-planul acelor ani.
Cristi Grețcu, sosia lui Iliescu
Personajul Ion Iliescu, „în jurul căruia s-a învârtit toată politica României, din 1990 și până prin 2004-2005”, după cum subliniază Toni Grecu, unul dintre fondatorii grupului, a fost unul central în parodiiile „divertișilor.”
Interpret? Cristian Grețcu (65 de ani), actor amator, de loc din Piatra-Neamț.
Zâmbetul și gestica prin care îl imita aproape „unu pe unu” pe Ion Iliescu, a transformat personajul fostului șef de stat într-unul memorabil, pentru care Grețcu este recunoscut, mai ales vizual, și astăzi.
„Ziceri” faimoase ale lui Iliescu, de la „meandrele concretului”, la expresii precum „măi, dragă”, pe de o parte, dar și „măi, animalule” pe de alta, la apelativul „prostănac”, adresat în 2005 lui Mircea Geoană și la engleza stâlcită, au căpătat în interpretările lui Grețcu o savoare și o formă de „haz de necaz aparte.”
„Desigur că gesturile pe care le replicam erau ceva studiat, dar le-am prins destul de repede, se pare că au fost trecute în codul meu genetic”, povestește, amuzat, Cristi Grețcu, pentru Europa Liberă.
Spune că nu i-a fost greu să găsească inspirație comică în discursurile și aparițiile lui Ion Iliescu, întrucât „scotea cu ușurință câte un «porumbel».”
Pentru colegul său, Toni Grecu, fostul președinte a fost chiar „campionul comicului, după 1989, al comicului involuntar, desigur.” Clișeele sale inspirau la nesfârșit membrii grupului, explică el.
„Vorbea mult și avea talentul să nu spună nimic, exact pe sistemul comunist, în care era o baie de cuvinte în urma căreia nu rămâne mai nimic în capul oamenilor. Totul se întâmplă pe dedesubt, pe lângă...”
Așa au avut loc și marea privatizare, „cea mai mare înșelăciune din istoria noastră”, prin care „țara a fost furată”.
„A apărut baronetul roșu, noii îmbogățiți, care au dat apoi ștafeta din generație în generație”, spune Grecu.
Divertis „atingea” în showurile grupului multe dintre aceste aspecte, într-un joc de-a râsu'-plânsu' specific românesc.
„Noi facem haz de necaz ca să ne lămurim fricile sau să ni le alungăm sau să ni le mai diminuăm, domolim”, declara Toni Grecu într-un interviu acordat Europei Libere la începutul anului.
Spune că oferirarea rolului lui Iliescu lui Cristi Grețcu nu a fost dificilă, alegerea a venit cumva natural. Nu era nevoie de machiaje sau efecte speciale, pentru ca Grețcu să redea cu un efect uimitor expresiile și gesturile fostului șef de stat.
„O mai tachina lumea pe maică-mea și îi zicea: «doamnă, dar seamănă mult prea mult băiatul dumneavoastră cu domnul Iliescu»”, spune „sosia” lui Iliescu.
Cristi Grețcu mărturisește că au existat apropiați ai fostului președinte care i-au atras atenția că îl face să pară „mai amuzant decât este în realitate.”
„El a fost un om care a condus de fapt cu mână de fier partidul și cred că a făcut greșeala să se considere un fel de conducător al partidului unic, până să realizeze că sunt și în jurul său tot felul de grupuri de interese”, adaugă.
Regretă în vreun fel că a îndulcit, fie și ironic, imaginea fostului șef de stat? Asta în condițiile în care dincolo de umanizarea lui Iliescu, prin umor, el a rămas pentru numeroși români un personaj nefast al istoriei post-decembriste, ombilical legat de dosarele Revoluție și Mineriadei.
„Nu am niciun regret, am chiar două cărți semnate de el”, spune Grețcu.
Dacă e să îl evalueze politic, spune că „diplomatic”, îl va numi „controversat.” „Controversa se naște tocmai din confruntarea binelui cu răul și nu poți să spui că lucrurile au fost doar într-un fel, sau doar în altul.
„În mod clar, omul nu era pregătit ca România să devină democrație. El era pregătit să conducă precum un despot luminat, urmându-i lui Ceaușescu.” Preferă să lase în seama istoricilor și altor specialiști o „judecare” mai documentată și mai complexă a fostului președinte.
„România a pornit cu un om de stânga, pe drumul democrației, cu stângul”, crede și liderul Divertis, Toni Grecu.
Sosia lui Iliescu s-a întâlnit direct în câteva rânduri cu Ion Iliescu, despre care spune că îi aprecia umorul și nu a transmis niciodată vreun semnal de cenzură, fie și la nivel de intenție. Asta și pentru că nu consideră că nici el, nici colegii lui, nu au transformat scenetele umortistice în bătaie de joc gratuită.
„Cei din TVR aveau mai degrabă emoții legat de glumele care îl vizau, dar când au aflat că mai degrabă le gustă, s-au liniștit”, povestește.
„În perioada aceea, după 1989, a existat libertate de exprimare, în adevăratul sens al cuvântului, nu legat de Ion Iliescu doar, ci în general”, spune și Toni Grecu.
De precizat că atunci când libertatea de exprimare s-a tradus în manifestarea vehementă a dorinței de delimitare de comunism, precum manifestațiile din Piața Universității, din aprilie-iunie 1990, libertatea a sfârșit în bâtele minerilor aduși la București de Ion Iliescu.
E unul din momentele-cheie, alături de presupusa implicare a fostului președinte în deturnarea și exacerbarea evenimentelor de la revoluție, care fac încă obiectul celebrelor dosare în care Ion Iliescu este inculpat. Pentru mulți români, definesc rolul fostului președinte în istoria post-revoluționară.
De altfel, și după perioada de glorie a Divertisului, Grețcu a mai postat periodic, pe rețelele sociale, în special ultimii ani, mesaje de tip parodie, în care interpreta personajul Iliescu.
În februarie 2023, Cristi Grețcu a interpretat un Iliescu care se autodenunța în „dosarul Revoluției”, în care a fost inculpat, la fel ca în dosarul Mineriadei.
În sceneta amintită, realizată „în aceste vremuri tulburi” – în februarie 2023 Curtea Supremă avea să trimită dosarul la Curtea de Apel București – personajul Iliescu vorbește de două revoluții.
Prima ar fi fost a „cetățenilor responsabili, care s-a revoltat în stradă, dar luați de val” și la care „am participat și eu, ultimul pe listă, cu voia dumneavoastră.”
Cea de-a doua a aparținut „factorilor responsabili”, unde personajul mărturisește că a fost „primul pe listă, fără voia dumneavoastră.”
Înainte de a proceda la autodenunțul parodic, personajului Iliescu îi sună telefonul, iar o posibilă mărturisire a unei vinovății legate de deturnarea evenimentelor rămâne în aer. La fel ca în realitate...
Atât în dosarul Revoluției, cât și al Mineriadei din iunie 1990, a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de fostul președinte, fără a fi emis un verdict de vinovăție din punct de vedere juridic, până la această dată.
După decesul fostului președinte, acuzațiile ar urma să fie retrase, judecătorii care le vor soluționa urmând să menționeze în schimb ce rol a avut Ion Iliescu în evenimente, după cum a arătat Europa Liberă recent.
Paleta de scenarii dezvoltată de Cristi Grețcu în pielea personajului Ion Iliescu, în ultimii ani, e mai largă: de la un mesaj de condoleanțe la moartea reginei Elisabeta, în care redă celebra expresie „the ducks come from the trucks”, exprimată de Iliescu în anii '90, în sensul provenienței dacilor din traci, la diverse mesaje aniversare.
În trecut, Grecțu a fost și protagonistul unui scurtmetraj, în care îl interpreta pe Iliescu, realizat de un regizor străin.
Producția, intitulată „Poisoned child”, avea în centru o relatare conform căreia, la o întâlnire cu revoluționarii, Iliescu, suspicios că băuturile care i s-au oferit ar putea fi otrăvite, a pus un copil să le guste.
Când Iliescu și-a întâlnit sosia
Cristi Grețcu s-a întâlnit prima dată cu Ion Iliescu, fizic, în a doua parte a anilor ’90, la o gală a revistei VIP, unde acesta urma să primească un premiu.
„Cristi Brancu, care conducea ceremoniile mi-a zis că nu se aștepta să participe Iliescu în persoană și m-a rugat să îl ajut. Așa că i-am înmânat eu distincția și am zis că Divertis și revisa VIP vă prezintă portretul viitorului președinte al României, și am zâmbit. A vrut să mă pupe, dar m-am dat la o parte; așa a ieșit însă poza aceea cu nasul meu lângă nasul lui, pe prima pagină într-o grămadă de ziare.”
După ce Iliescu a câștigat alegerile din 2000, a fost contactat de o o consilieră președintelui care i-a propus să participe alături de acesta la o festivitate, pe modelul „copia și originalul.”
Festivitatea consta în acordarea unor pachete unor investitori străini – ulterior mi-am dat seama că erau și firme de casă, printre ele – dar a fost o ocazie să stea într-un tête-à-tête cu președintele, în biroul de la Cotroceni.
„Era îmbrăcat impecabil, zâmbea cu zâmbetul caracteristic, neavând ce să discutăm am deschis conversația despre faptul că am făcut facultatea la Iași, unde el fusese prim-secretar”, povestește Grețcu.
În ciuda rezervelor pe care le are față de profilul fostului șef de stat, ține să sublinieze că „se vedea că era un politician cu școală.”
Deși nu poate spune că fostul președinte avea umor, subliniază că Iliescu dovedea spontaneitate și abilitate de a face față unor situații neprevăzute. Și-a jucat propriul rol în filmul Medalia de onoare, din 2009, în care protagonist este Victor Rebengiuc.
Altădată, Ion Iliescu fusese invitat la un eveniment al revistei Cațavencii, alături de fostul președinte Emil Constantinescu.
Amfitrionul Mircea Dinescu a reușit să îl enerveze pe fostul lider al Convenției democratice, povestește Grețcu, iar organizatorii au apelat tot la un membru Divertis.
„Colegul Doru Antonesei, care îl imita de obicei pe Constantinescu în scenetele noastre, i-a ținut locul; la poza finală a apărut alături de Iliescu real. A doua zi, ziarul titra: Iliescu, «regina balului», avându-l alături însă nu pe domnul Constantinescu real, ci pe colegul Antonesei.”
Grețcu ține să sublinieze că fostul președinte avea totuși calitatea de a-și asculta consilierii, cum s-a întâmplat și în cazul festivității amintite.
Îi este greu să aleagă un scheci dedicat lui Iliescu care îi e la suflet și trimite la primul spectacol de după reunirea Divertis, din noiembrie 2024, când a interpretat o adaptare parodică a celebrei piese „My Way” a lui Franck Sinatra.
Clipul a fost repostat de Divertis, pe canalul oficial, la o zi după anunțul decesului lui Ion Iliescu, cu un text însoțitor, despre care Toni Grecu spune că îi aparține:
„Domnule președinte Ion Iliescu, nu vrem să vă evaluăm politica. Sunt destui care o fac. Dar pe comedie ați fost un erou. Doar Ceaușescu a produs mai multe bancuri pe seama lui, decât dvs. Personajul Ion Iliescu a fost deosebit de puternic și prolific. Ați facut multă politică, dar și multă comedie, adesea fără să vreți.”
„Doar gluma cu «speranța moare ultima» nu v-a reușit. Totuși, ați murit înaintea ei”, mai preciza textul.
Toni Grecu ne-a dezvăluit că Divertis pregătește un turneu național, care va debuta în noiembrie 2025 în capitală.
În cadrul show-ului, Ion Iliescu ar urma să primească, tot parodic, premiul post-mortem, în cheie comică, pentru întreaga activitate.
În centrul atenției va fi desigur aceeași dublură a fostului președinte: Cristi Grețcu. „Repet deja pentru moment”, ne spune el.
Toni Grecu: Ca om politic, Iliescu a dispărut, dar personajul va continua să existe!
Co-fondatorul grupului Divertis, Toni Grecu, spune că deși persoana politică Ion Iliescu a dispărut, urmând să fie judecată de istorici, de oameni, personajul nu s-a stins și „poate să capete viață în tot felul de lucruri de ficțiune”, cum sunt și scheciurile grupului de umor.
Faptul că interpretările colegului său Cristi Grețcu rămân în memoria multora se datorează sclipirii și talentului înnăscut ale acestuia, consideră. „Dar să știți că Cristi nu a făcut numai Iliescu, cred că s-a și săturat să tot fie asociat”, ține să spună.
Comedianții transformă o persoană publică în caracter comic, în funcție de cum se expune aceasta.
„Dacă personajul se expune într-o lumină proastă, satira este mai aspră, mai puternică, mai dură. Dacă este într-o lumină bună, satira e mai blândă. Ion Iliescu s-a expus într-o lumină destul de proastă.”
„Din păcate, nu a fost un personaj foarte bun din punct de vedere politic, dar a fost extrem de bun din punct de vedere comic, un comic involuntar, desigur.”
A fost totuși o persoană carismatică, este de părere Grecu, fiind cel în jurul căruia s-a învârtit toată politica românească, din 1990 până în 2004, evidențiază el.
„Iliescu a fost în tot acest timp linia roșie cumva, în funcție de care lumea s-a împărțit în pro și anti, în funcție de iubire și ură.”
Aseamănă din acest punct de vedere situația cu poziționările pro sau anti Călin Georgescu.
„Nu am evoluat din punctul ăsta de de vedere, suntem exact la fel și cred că vom fi așa tot înainte, dar oamenii în general, nu prea se schimbă când e vorba de iubire și de ură.”
Iliescu s-a dovedit un lider cu carismă și magnet la public, iar când apar astfel de personaje, lumea se separă în funcție de iubire și ură. „A fost un om potrivit în 1990 și complet nepotrivit după 1990”, consideră Grecu.
În opinia sa, Iliescu a reprezentat și „partea bună și partea rea a acelei epoci.”
„Partea bună a fost că era un om care avea o anumită personalitate și a reușit să păstreze, în felul lui, o oarecare ordine socială, în decembrie 1989, unde, clar, au murit oameni și încă nu știm nimic și n-o să știm niciodată exact ce s-a întâmplat.”
Galerie foto | Momente din viața lui Ion Iliescu în imagini. Fostul președinte a murit la 95 de ani
Partea rea a fost că, „imediat după 1990, ceea ce s-a întâmplat a arătat că comunismul nu a fost învins.”
El nu se referă doar la mineriadele convocate de Iliescu, începând cu 1990.
„Tot ce trăim până în ziua de astăzi ne demostrează că nu a murit comunismul, până în ziua de azi”, spune, indicând un sondaj recent care arată că aproximativ jumătate din români regretă, cel puțin unele aspecte din comunism.
„Or, Iliescu are o contribuție mare la rezultatele acelui sondaj”, conchide umoristul.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
