Raportul companiei de consultanță PriceWaterhouseCooper (PwC), lansat marți, analizează impactul noilor tehnologii asupra pieței forței de muncă în 163 de țări, printre care și România, în următorii zece ani.
Cifrele de pe paln local nu sunt încurajatoare: în ultimii 20 de ani populația României a scăzut cu 13%, iar trendul nu este reversibil, peste 3,5 milioane de români au plecat din țară în ultimul deceniu, iar șomajul a atins 3,3%, cel mai mic nivel din ultimii 30 de ani, fiind chiar mai mic decât media europeană de 6,5%, dar mai mare decât în țări din regiune precum Ungaria, Polonia sau Cehia.
În acest context al lipsei forței de muncă, salariile nete au crescut rapid, cu 20% între 2015-2018, și se estimează că vor mai crește cu încă 26% până în 2022.
„Din păcate, cu toate că ne bucurăm că oamenii au venituri mai mari și o putere de cumpărare mai mare, o mare parte din această creștere este generată de sectorul public”, a explicat Oana Munteanu, specialist în cadrul companiei de consultanță. De altfel, sectorul public este pe locul al treilea la capitolul cele mai mari creșteri salariale, după sectorul IT&C și cel financiar, mai spun specialiștii PwC.
„Aparatul de stat este unul dintre principalii angajatori din România. Guvernul, cu ajutorul mediului privat, trebuie să se gândească la modul în care va reuși să facă această îmbunătățire digitală pentru că, din perspectiva mea, partea de creștere a salariilor poate să însemne păstrarea locurilor de muncă pentru o perioadă limitată de timp. Până la urmă, oamenii își doresc un anumit grad de satisfacție la locul de muncă”, a explicat, pentru Europa Liberă, Ionuț Sas, partener PwC România, precizând că „una este să lucrezi în cloud și alta e să lucrezi în Windows 95. La fel, una este să lucrezi pe tabletă și alta e să lucrezi pe un desktop din 2002”.
Digitalizarea „trebuie accelerată de către autorități” și ar trebui implementată nu doar la nivel central, ci la nivelul fiecărei instituții și autorități locale care „în momentul de față lucrează într-o infrastructură complet învechită și sunt foarte vulnerabili la diverse alte spețe. Nu vreau să mă gândesc la un atac cibernetic. Nu vorbim de instituțiile mari, ci de cele mici, care sunt foarte vulnerabile la un atac mai mic”, mai subliniază Ionuț Sas.
E mai atrage atenția că, de pildă, digitalizarea ANAF ar fi trebuit să fie o prioritate pentru că orice stat din această lume are interesul ca infrastructura sistemului său fiscal să fie performantă.
„Și în mediul privat se întâmplă să se oprească un proiect. Nu mă deranjează că proiectul a fost oprit, ci mă deranjează că nu exista o alternativă”, a mai spus Ionuț Sas.
În tot acest context, specialistul atrage atenția că sumele alocate pentru cheltuielile cu salariile în sistemul de stat ar putea să nu mai poată fi susținute pe termen mediu sau lung, dacă sistemul nu devine mai eficient.
„La nivelul sectorului public, trebuie să ne uităm la resursele financiare pe care le avem pentru a susține un astfel de aparat și nu zic cu scopul de a face vâlvă, dar, la un moment dat, aceste resurse nu vor putea să fie susținute pe termen mediu și lung atât timp cât nu reușim să punem o anumită eficiență în sistemul respectiv. Eficiența trebuie implementată prin tehnologie, dar asta nu înseamnă că oamenii sau că locurile de muncă vor dispărea, ci se vor reclasifica”, a explicat Ionuț Sas.
Forța de muncă a devenit un factor de risc major pentru orice afacere, arată studiul PwC, căci pentru a susține creșterea economică estimată pentru perioada următoare, România ar avea nevoie de încă un milion de angajați în următorii 3-5 ani.
Astfel, dezvoltarea abilităților digitale ale angajaților devine o necesitate, mai ales că în următorii zece ani, 600.000 de locuri de muncă din România vor fi afectate de transformarea digitală generată de noile tehnologii, după cum arată raportul PwC „Workforce Disruption Index”.
Potrivit raportului, vor fi create 325.000 de noi locuri de muncă, în timp ce pentru alte 275.000 lucrătorii trebuie să-și îmbunătățească abilitățile digitale întrucât automatizarea și introducerea inteligenței artificiale vor elimina treptat din locurile de muncă cu activități repetitive.
Printre industriile unde vor fi create noi locuri de muncă se numără sănătatea, educația și serviciile financiare. La polul opus, în industria manufacturieră, agricultură și utilități, acolo unde gradul de automatizare este scăzut, cel mai probabil locurile de muncă riscă să dispară, iar angajații trebuie să dobândească alte competențe digitale pentru a putea rămâne competitivi.
Raportul mai arată că cele 600.000 de locuri de muncă pot aduce o contribuție la creșterea PIB-ului României de 66 miliarde dolari, până în anul 2029.
Facebook Forum