„Cu câteva zile înainte de atacul din Rusia, Teheranul a împărtășit informații cu Moscova despre un posibil mare atac terorist în interiorul Rusiei, care au fost obținute în timpul interogatoriilor celor arestați în legătură cu bombardamentele mortale din Iran”, a declarat una dintre surse pentru Reuters.
O a doua sursă a declarat că informațiile pe care Teheranul le-a furnizat Moscovei despre un atac iminent nu au oferit și detalii cu privire la momentul și ținta exactă.
„Ei (membrii ISIS-K - n.red) au fost instruiți să se pregătească pentru o operațiune semnificativă în Rusia. Unul dintre teroriști (arestat în Iran- n.red) a declarat că unii membri ai grupului au călătorit deja în Rusia”, a spus a doua sursă.
O a treia sursă, un oficial de securitate iranian, ar fi spus pentru Reuters că, „întrucât Iranul a fost victima atacurilor teroriste de ani de zile, autoritățile iraniene și-au îndeplinit obligația de a alerta Moscova pe baza informațiilor obținute de la teroriștii arestați”.
Informațiile apar după ce ministerul iranian al Informațiilor a declarat în ianuarie că a arestat 35 de persoane legate de două atentate cu bombă produse pe 3 ianuarie în orașul sud-estic Kerman, care au ucis aproape 100 de persoane. Stat Islamic (ISIS) a revendicat atacurile considerate cele mai sângeroase de la Revoluția Islamică din 1979.
De asemenea, pe 19 ianuarie, ministerul a anunțat că a arestat un comandant al filialei ISIS-Khorasan (ISIS-K) a Statului Islamic din Afganistan.
Ambele atacuri, atât cel din Kerman (Iran), cât și cel de la Moscova au implicat cetățeni tadjici, mai notează Reuters. Surse citate de agenția de presă susțin că autoritățile iraniene au discutat cu cele din Tadjikistan despre implicarea sporită a etnicilor tadjici în activitățile militante.
Relatările Reuters sunt în concordanță cu informațiile oferite de SUA și Franța, care au transmis că ISIS-K este responsabilă de atacurile din 22 martie de la Moscova.
Kremlinul a respins însă avertismentele americane. E însă neclar de ce ar respinge și avertizările venite de la aliatul Iran, afirmă jurnaliștii Reuters, care spun că principala ipoteză e că serviciile de securitate rusești nu sunt suficient de pregătite și eficace în a combate atacurile teroriste.
În schimb, Moscova a încercat constant să lege atacurile de la sala de concerte de Ucraina. Oficialii ruși au afirmat că în pregătirea atacurilor ar fi fost implicați „naționaliști ucraineni”, însă nu au oferit dovezi.
O informație suplimentară în defavoarea teoriei rusești legate de implicarea Ucrainei vine de la un alt aliat al Kremlinului, președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko. El a declarat că atacatorii de la sala de concerte Crocus au încercat inițial să fugă în Belarus. Ideea propagată de Kremlin a fost că atacatorii ar fi vrut să fugă în Ucraina, de unde ar fi primit sprijin.
De ce atacă ISIS Iranul și Rusia
Gruparea Stat Islamic (ISIS) este un adversar declarat al șiiților, secta musulmană dominantă a Iranului. Ramura originară din Afganistan a ISIS, ISIS-K, a mai lovit în trecut ținte din Iran.
În 2022, Stat Islamic a revendicat atacul de la un altar șiit din Iran, care a ucis 13 persoane. Teheranul l-a identificat pe atacator ca fiind un cetățean tadjic.
Stat Islamic a mai revendicat două atentate cu bombă produse în 2017 care au vizat parlamentul iranian și mormântul fondatorului Republicii Islamice, ayatollahul Ruhollah Khomeini.
Rusia, pe de altă parte, a fost declarată de dușman principal al Stat Islamic în 2014.
Adversitatea ISIS față de Moscova a crescut în 2015, când Rusia a intervenit militar în Siria în favoarea președintelui Bashar al-Assad. De asemenea, ISIS s-a ciocnit cu militarii și mercenarii ruși în Irak și în Africa.
Atacul de la Moscova, care a dus la moartea a cel puțin 144 de persoane, a fost revendicat prompt de ISIS iar specialiștii și serviciile de informații occidentale au transmis că revendicarea este una perfect plauzibilă, având în vedere caracteristicile atacului.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
