În primele sale remarci după atacul asupra unei săli de concert dintr-o suburbie a Moscovei din 22 martie, la mai bine de 18 ore după ce bărbați înarmați au ucis cel puțin 143 de persoane în cel mai sângeros atentat terorist din Rusia din ultimii 20 de ani, președintele Vladimir Putin nu a menționat grupul extremist Stat Islamic, care revendicase deja responsabilitatea.
Totuși, el a menționat Ucraina, declarând că Kievul ar fi oferit o „fereastră” la granița dintre cele două țări pentru a le permite atacatorilor să încerce să evadeze. Nu a oferit dovezi.
În comentariile ulterioare, făcute pe 25 martie, Putin a spus că „islamiştii radicali” au comis atacul, despre care Statele Unite au declarat că Statul Islamic-Khorasan, un afiliat al grupării extremiste Statul Islamic (IS), poartă singura responsabilitate. Însă Putin și-a dublat, de asemenea, afirmațiile că Ucraina a jucat un rol și a arătat cu degetul către Statele Unite și Occident.
Printre alte declarații menite să le transmită rușilor că Ucraina și Occidentul sunt în spatele atacului, Putin a spus că Statele Unite „folosesc fiecare canal pentru a încerca să-și convingă sateliții și alte țări că nu există niciun indiciu privind implicarea Kievului”.
El a sugerat că atacul face parte din eforturile Ucrainei de „îndeplinire a ordinelor mânuitorilor săi occidentali”, de a „semăna panică” în Rusia, pe măsură ce forțele Moscovei obțin câștiguri pe frontul din țara invadată.
Între timp, presa rusă de stat a bătut monedă pe faptul că Ucraina și Occidentul au fost în spatele atacului, la fel ca înalți oficiali și parlamentari ruși.
Într-un scurt schimb de mesaje postate pe Telegram, un reporter l-a întrebat pe secretarul Consiliului de Securitate și aliat al lui Putin, Nikolai Patrușev, dacă Ucraina este vinovată de masacrul de la Crocus Hall, iar Patrușev a răspuns: „Desigur, Ucraina”.
A da vina pe Occident pentru ceea ce se întâmplă în Rusia, de la atacuri teroriste la protestele pașnice ale Opoziției, nu este nimic nou pentru Putin.
O face cel puțin din 2004, după criza ostaticilor de la Beslan, care a făcut peste 330 victime într-o școală din sudul Rusiei, când a insinuat că Washingtonul și Occidentul îi sprijină pe militanții islamici din Caucazul de Nord într-un efort de a slăbi Rusia.
De data aceasta, miza poate fi mult mai mare.
Putin tocmai și-a asigurat un nou mandat de șase ani la conducerea Rusiei, după alegeri fraudate grosolan. Decizia sa de a invada Ucraina vecină va avea efecte pe termen îndelungat, într-un război secătuitor și cu sute de mii de victime în rândul rușilor care așteptaseră victoria rapidă de câteva zile, pe care o gândise pentru „operațiunea specială” de invadare a Ucrainei.
Iată câteva dintre motivele pentru care Putin arată cu degetul spre Kiev și Occident în atacul de la Crocus City Hall.
Narațiunea
De la începutul invadării Ucrainei, pe 24 februarie 2022, Putin a încercat să transforme Rusia într-o țară în care starea de război este o chestiune firească, un fapt de viață și să o folosească pentru a-și înăspri controlul asupra întregii societăți.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a cerut recent „mobilizare internă”, sugerând că rușii nu ar trebui doar să susțină războiul în exterior, ci să creadă în el ca într-o chestiune de credință. Sugestia este una copleșitoare având în vedere că, pentru majoritatea rușilor, sprijinul pentru război este unul pasiv și nu antrenează entuziasm personal.
Putin a căutat să-i convingă pe cetățenii săi că Moscova nu duce, de fapt, un război de agresiune împotriva Ucrainei, ci mai degrabă un război defensiv crucial din punct de vedere existențial, în care Ucraina este doar un instrument în mâinile Washingtonului și Occidentului - cei hotărâți să domine sau să distrugă Rusia.
Acest punct de vedere este pus în aplicare prin legi pe care statul le folosește pentru a-i reduce la tăcere pe rușii care critică sau pun la îndoială războiul din Ucraina.
În această narațiune, este așadar prea puțin loc pentru atacul sângeros al extremiștilor islamici de la sala de spectacole dintr-o suburbie a Moscovei.
Recunoașterea paternității ISIS pentru atacul terorist de la Crocus Hall ar presupune ca Putin să-și mute privirea de la amenințările care sunt mai iminente - sau mai reale - decât cele pe care el spune că sunt puse la cale de Occident.
Eșecul
Pe acest fundal, a sugera că atacul a fost în cele din urmă opera Occidentului ar putea fi o încercare de a atenua „eșecul grav al informațiilor”, așa cum îl numește Alexander Vershbow, de la un think tank al Consiliului Atlantic și fost ambasador al SUA la Moscova.
Lipsa unei astfel de amenințări ar fi deosebit de greu de explicat după ce, la începutul lunii martie, Statele Unite au avertizat Rusia că au informații care indică că extremiștii au „planuri iminente” pentru un atac și că Putin, cu trei zile înainte de acesta, a respins public avertismentul numindu-l un efort „provocator” de „intimidare și destabilizare a societății noastre”.
Ca să poată sugera că SUA ar fi putut avea un rol în atac, Putin a încadrat avertismentul Statelor Unite, care a venit înaintea alegerilor prezidențiale din 15-17 martie, în narațiunea mai largă a unui război în care adversarii Kremlinului nu s-ar opri de la nimic pentru a submina Rusia.
Ucraina a negat orice rol în atac, iar purtătoarea de cuvânt a Consiliului Național de Securitate al SUA, Adrienne Watson, a declarat pe 24 martie că „nu a existat nicio implicare ucraineană”.
Dilema
Deși nu există dovezi vizibile ale unei legături cu Ucraina, există o legătură aparentă cu Asia Centrală: autoritățile rusești au reținut cel puțin 11 persoane și au ordonat arestarea preventivă a opt dintre ele, inclusiv patru cetățeni ai Tadjikistanului.
Rusia se bazează masiv pe muncitorii migranții din Tadjikistan și din alte țări din Asia Centrală, iar identitatea presupușilor suspecți reprezintă „o dilemă politică serioasă” pentru Putin, spune Mark Galeotti, analist al politicii și problemelor de securitate rusești.
„Dacă el ar spune: «Da, acesta e Stat Islamic, care operează prin intermediul locuitorilor din Asia Centrală și al muncitorilor care vin aici», atunci, în primul rând, agravează tensiunile rasiale, care reprezintă o problemă într-un stat multietnic, multiconfesional precum Federația Rusă, unde 10% din populație este musulmană. Și, de fapt, ridică și întrebarea: ce ai de gând să faci în privința asta?”
„Corolarul inevitabil ar fi un fel de represiune împotriva asiaticilor centrali, care, după cum știm din experiența trecută, ar fi tratată într-un mod destul de agresiv și insensibil”, a spus el. „În acest moment, Rusia nu-și poate permite să înstrăineze și să alunge acești muncitori din Asia Centrală; are nevoie de ei. Între impactul războiului și necesitatea ca fabricile de apărare să funcționeze la maximum există de fapt o lipsă de forță de muncă.”
Atacul a înrăutățit tensiunile etnice, iar publicarea imaginilor care arată că ofițerii de securitate ruși abuzează deținuți ar putea fi concepute pentru a potoli setea de răzbunare.
Dar Putin nu poate introduce restricții mai severe la intrarea în Rusia pentru cetățenii din Tadjikistan și vecinii săi, a spus Galeotti, pentru că „ar dăuna economiei ruse și ar afecta poziția Rusiei față de aliații cruciali din Asia Centrală”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
