"Nu trebuie să facem obsesii pe cifre biblice şi să fim foarte atenţi dacă nu vrem să rătăcim aşa, vreo 40 de ani, printr-un deşert financiar. Văd că singura discuţie este 40%. Păi da, legea e mare şi lată, are atâtea prevederi. Hai să fim serioşi cu cifrele. Nu pot să vă dau acum un răspuns pentru că nu am un răspuns. Aici nu este decât soluţie politică. Deci nu avem soluţie financiară şi economică. Când economia creşte cu 4%, nu poate să crească ceva cu 40%, că nu e ceva marginal, e jumătate din populaţia activă a ţării. Deci, câtă filosofie trebuie să faci aici? Într-adevăr, soluţia este dificilă, dar e politică şi socială", a declarat miercuri guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, solicitat să comenteze intenția guvernului de majorare a punctului de pensie cu 40%, transmite Agerpres.
El a fost foarte ferm, susținând că nu sunt bani pentru majorări, în condițiile în care România a înregistrat deficit bugetar și nu surplus: ”Nu sunt bani, din moment ce România are deficit şi nu surplus bugetar".
Legea pensiilor, inițiată de fosta guvernare și adoptată în luna iunie a anului trecut în parlamentul dominat de majoritatea PSD-ALDE, prevede creșterea etapizată a punctului de pensie până în 2021, urmând ca acesta să ajungă la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie.
Astfel, în 2020 ar urma să crească la 1.775 de lei iar în 2021 la 1.875 de lei. La 1 septembrie, punctul de pensie a fost majorat la 1.265 lei. Din anul 2022, valoarea punctului de referinţă se va indexa anual cu rata inflaţiei şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.
La sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, a spus că singura măsură în urma căreia deficitul ar putea fi adus în apropiere de limita de 3% este amânarea majorării punctului de pensie.
Lazea a spus că majorarea punctului de pensie la 1.775 de lei, cu 40%, va avea ca efect un deficit suplimentar de 10,6 miliarde de lei sau 0,96% din PIB în cele patru luni ale anului 2020, respectiv 31,8 miliarde de lei sau 2,7% din PIB pentru întreg anul 2021.
Astfel, în loc de un deficit de 3% din PIB, aplicarea Legii pensiilor va determina un deficit de 4,5% din PIB în 2020 şi 5,7% din PIB în 2021, avertiza economistul-șef al BNR.
Facebook Forum