Actualizare
Curtea Internațională de Justiție a ordonat Israelului să ia măsuri pentru a preveni actele de genocid din Gaza. Instanța internațională a cerut Israelului, cu caracter obligatoriu, să se asigure că forțele sale nu comit genocid și să ia măsuri pentru a îmbunătăți situația umanitară.
Israelul trebuie să raporteze instanței în termen de o lună cu privire la ceea ce face pentru a respecta ordinul.
Cu toate că nu a ordonat încetarea focului în Gaza, Curtea Supremă a ONU a anunțat că nu respinge cazul de genocid împotriva Israelului, deschis de Africa de Sud.
„Curtea este pe deplin conștientă de amploarea tragediei umane care se desfășoară în regiune și este profund îngrijorată de pierderea continuă de vieți omenești și de suferința umană”, a spus Joan E. Donoghue, președintele Curții Internaționale de Justiție.
Președintele Curții a precizat că măsurile de urgență decise azi nu influențează în nici un fel procesul de genocid.
Israelul respinge acuzația de genocid și a cerut instanței să nu admită acuzațiile aduse de Africa de Sud.
Decizia de vineri a Curții Internaționale de Justiție nu se referă la acuzația principală a cazului ci s-a concentrat pe intervenția urgentă solicitată de Africa de Sud, care a cerut o decizie a curții de încetarea a focului.
Curtea Internațională a anunțat că va continua procesul de genocid intentat de Africa de Sud.
Știrea inițială
Curtea Internațională de Justiție urmează să hotărască vineri aplicarea unor măsuri de urgență în Gaza. Curtea ar putea ordona încetarea focului, dar nu are pârghii de aplicare a deciziei. Măsurile de urgență au fost cerute de Africa de Sud în procesul în care acuză Israelul de genocid în Gaza.
Curtea nu se va pronunța asupra fondului acuzațiilor de genocid, un proces care poate dura și ani de zile. Însă avocații Africii de Sud au cerut instanței să emită un ordin provizoriu care să oblige Israelul să-și suspende operațiunile militare.
Israelul a numit acuzațiile Africii de Sud false și „distorsionate grosolan” și a declarat că face toate eforturile pentru a evita victimele civile din Gaza.
Hotărârile instanței sunt definitive și fără drept de apel, dar curtea nu are puterea de a le pune în aplicare.
Israelul a transmis joi că are încredere că CIJ va „respinge aceste acuzații false și înșelătoare”.
Hamas a declarat că va respecta ordinul de încetare a focului al CIJ dacă Israelul va răspunde reciproc.
Africa de Sud acuză Israelul de încălcarea Convenției împotriva genocidului din 1948, după ce atacurile repetate asupra Fâșiei Gaza au distrus regiunea, au transformat 2,3 milioane de oameni în refugiați și au ucis 1% din populația Gazei.
Cu toate că, istoric, Israelul consideră tribunalele ONU și internaționale nedrepte și părtinitoare, Tel Avivul a trimis o echipă juridică puternică pentru a se apăra în fața acuzațiilor aduse de Africa de Sud.
Israelul susține că acționează în Gaza în conformitate cu dreptul internațional și că își concentrează acțiunile militare exclusiv împotriva Hamas.
Curtea Internațională de Justiție, care se pronunță asupra disputelor dintre națiuni, nu a mai judecat niciodată o țară ca fiind responsabilă pentru genocid.
Cel mai recent, în 2007, curtea a decis că Serbia „a încălcat obligația de a preveni genocidul” în masacrul din iulie 1995 de la Srebrenica.
Cazul de genocid al Africii de Sud împotriva Israelului explicat
Va decide vineri instanța dacă Israelul comite genocid?
Nu. În acest stadiu, CIJ decide doar dacă să impună măsuri provizorii de urgență Israelului. O decizie legată de comiterea de către Israel a genocidului în Gaza va fi luată într-o a doua etapă a procedurii și este probabil să dureze ani de zile.
Ce poate face CIJ?
Africa de Sud a cerut instanței internaționale să suspende imediat activitatea militară și să permită mai mult acces umanitar în Gaza. Instanța poate dispune dac urs cererilor Africii de Sud sau poate formula propriile ordine complet diferite. Israelul a susținut în timpul audierilor că o încetare a focului este nerealistă, deoarece instanța ar putea ordona acest lucru doar unei părți, deoarece Hamas nu face parte din procedură. Cu toate acestea, Hamas a declarat în ajunul deciziei că va respecta un ordin de încetare a focului dacă Israelul va face același lucru.
Ce urmează după decizia privind măsurile provizorii?
Din punctul de vedere al CIJ, cazul trece judecarea de fond, unde se va stabili dacă Israelul comite într-adevăr genocid în Gaza. Este neclar dacă Israelul va respecta hotărârea CIJ. Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a sugerat deja că nu se simte obligat de instanță. Hotărârile CIJ sunt obligatorii, dar are puține modalități de a le pune în aplicare, iar unele state le ignoră complet. De exemplu, Rusiei i s-a ordonat să oprească invazia în Ucraina, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Cu toate acestea, deciziile Curții Internaționale de la Haga creează premise juridice esențiale pentru viitoarele negocieri și statutul internațional al Israelului.
De ce Africa de Sud?
Africa de Sud a adus cazul împotriva Israelului deoarece ambele țări au semnat Convenția Națiunilor Unite privind genocidul, elaborată în 1948, când lumea a promis „niciodată din nou” după Holocaust. Pretoria a fost mult timp un susținător vocal al cauzei palestiniene, Congresul Național African (ANC) de guvernământ legând-o adesea de propria luptă împotriva apartheidului.
Ce alte cazuri mai există?
CIJ se pronunță asupra disputelor dintre țări și este adesea confundată cu Curtea Penală Internațională (CPI), cu sediul tot la Haga, care judecă crimele de război comise de indivizi.
Procurorul-șef al CPI, Karim Khan, a început o investigație asupra evenimentelor din Gaza și a promis să-și "intensifice" ancheta.
Cinci țări, inclusiv Africa de Sud, au cerut în noiembrie o investigație a CPI privind războiul din Gaza, iar Khan spune că echipa sa a adunat un „volum semnificativ” de dovezi. Experți juridici internaționali au declarat că ambele părți au comis probabil crime de război.
În cele din urmă, Organizația Națiunilor Unite a cerut CIJ să analizeze consecințele juridice ale acțiunilor Israelului în teritoriile palestiniene.
Eforturi diplomatice și tensiuni militare
În Gaza, atacurile continuă iar diplomații mai multor țări discută în continuare condițiile în care ar putea fi obținută o pauză a ostilităților.
Șefii serviciilor secrete americane, israeliene și egiptene ar urma să se întâlnească cu premierul și ministrul de externe al Qatarului în Europa, potrivit unor relatări Reuters.
Alte surse au declarat agenției de știri că Israelul a propus o pauză de 60 de zile a luptelor, în timpul căreia ostaticii vor fi eliberați în etape, începând cu femeile și copiii civili.
Eforturile diplomatice din ultima lună, care au implicat SUA, Qatar și Egipt, au căutat să obțină un nou acord pentru o încetare a focului de aproximativ o lună. Dar progresul a fost împiedicat de diferențele dintre Hamas și Israel, care nu se pot pune de acord în privința condițiilor în care războiul din Gaza poate fi oprit definitiv.
În Gaza, joi, tancurile au lovit zone din jurul a două spitale din Khan Younis, scrie Reuters
Armata israeliană a declarat vineri dimineață că informațiile sale au descoperit că Hamas operează din interiorul și din jurul celor două spitale, Nasser și Al-Amal, din Khan Younis. Hamas și lucrătorii medicali au negat afirmațiile israeliene că militanții din Gaza folosesc spitalele ca acoperire pentru baze.
Armata israeliană a declarat că se coordonează cu personalul spitalului pentru a se asigura că acesta rămâne „operațional și accesibil” și că există un coridor sigur pentru ca oamenii să părăsească spitalele.
„Faptele de pe teren infirmă dezinformarea flagrantă care a fost diseminată în ultimele 72 de ore, susținând în mod fals că spitalele sunt sub asediu sau atac”, se arată într-un comunicat al armatei israeliene.
Joi, mii de persoane fără adăpost care se adăposteau în Khan Younis au căutat să fugă la Rafah, la 15 km distanță, a declarat agenția ONU de ajutorare a palestinienilor (UNRWA).
Un videoclip postat pe rețeaua X de Philippe Lazzarini, șeful UNRWA, arată o mulțime de oameni mergând în masă joi pe un drum de pământ.
„O mare de oameni forțați să fugă din Khan Younis, ajungând la granița cu Egiptul. O căutare nesfârșită a siguranței pe care #Gaza nu o mai poate oferi”, a scris Lazzarini.
Comitetul Internațional al Crucii Roșii a declarat că mai puțin de 20% din enclava îngustă – aproximativ 60 de kilometri pătrați (23 de mile pătrate) – adăpostește acum peste 1,5 milioane de persoane fără adăpost în sud.
