Guvernatorul Băncii Naționale, care se află în proces cu Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), instituție ce a cerut instanței să constate că a fost colaborator al Securității, intenționează să invoce o excepție de neconstituționalitate care vizează două articole din OUG 24/2008, principalul vizat fiind exact articolul care definește calitatea de colaborator al Securității. Acest lucru s-a mai întâmplat de două ori până acum, în 2008, când Dan Voiculescu a ridicat o excepție de neconstituționalitate pe acest articol și în 2012, când doi ofițeri de Securitate au adus în fața CCR definiția ”lucrătorului Securității”, dar Curtea a modificat-o pe cea a ”colaboratorului”. De fiecare dată, în urma deciziilor CCR, urmările pentru CNSAS și deconspirarea Securității au fost dintre cele mai serioase, declară Germina Nagâț, membră a Colegiului CNSAS, pentru Europa liberă.
Potrivit întâmpinării pe care avocații lui Mugur Isărescu au depus-o la dosar se va invoca neconstituționalitatea întregii legi, a articolului 2, lit.b și a articolului 12 (1) din OUG 24/2008. Acest lucru se poate face fie la termenul de judecată din 18 septembrie de la Curtea de Apel București, fie oricând în cursul procesului. ”Cu titlu prealabil, precizăm faptul că în prezenta cauză înțelegem să formulăm excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.2 lit b) teza I și art.12 (1) din OUG nr. 24/2008, precum și a Legii nr.161/2019 în integralitatea sa. Conform art 29 al. (1) din Legea 47/1992, excepția de neconstituționalitate poate fi invocată în orice stare a pricinii, astfel încât urmează să depunem la dosarul cauzei excepția de neconstituționalitate și motivele în susținerea acesteia”, se precizează în întâmpinarea aflată la dosar.
Efectele nefaste asupra legii ale intervențiilor lui Voiculescu și a doi securiști
Colaborator al Securităţii - persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Articolul care definește colaborarea cu Securitatea este foarte important, pentru că în funcție de el și de probele găsite de CNSAS în arhive se poate ajunge sau nu în instanță, cea care decide dacă cineva a fost turnător al Securității sau nu. Exact de aceea, împotriva acestui articol 2 (b) s-au ridicat de-a lungul timpului cei aflați în astfel de situații. Orice intervenție pe lege poate avea rezultate imprevizibile, explică pentru Europa liberă Germina Nagâț.
”În 2008 am avut o contestare la CCR similară, una din multele, și știm că a fost declarată neconstituțională întreaga lege 187, prima lege a deconspirării, în urma acțiunii lui Dan Voiculescu. Mai mult, în 2012 la o altă contestare la CCR s-a modificat substanțial definiția colaboratorului, în sensul că documentele întocmite de ofițeri nu au mai putut fi folosite ca probe unice în demonstrarea calității de colaborator. Contestația din 2012 a fost făcută de doi ofițeri de Securitate, care, de fapt, au atacat definiția lucrătorului, nu a colaboratorului. A fost ceva foarte straniu, Curtea a considerat necesar că trebuie să modifice definiția colaboratorului și a respins acțiunea celor doi ofițeri de Securitate pe definiția lucrătorului. Deci, orice intervenție asupra conceptului fundamental din lege, care este definiția colaboratorului cu Securitatea, poate să aibă rezultate imprevizibile. Consecințele pot fi dintre cel mai serioase”, ne spune Germina Nagâț.
Mai exact, o dată a căzut toată legea prin acțiunea lui Dan Voiculescu, dovedit turnător la Securitate prin decizie definitivă a instanței, iar a doua oră s-a modificat radicat în rău definiția colaboratorului ca urmare a intervenției a doi foști securiști.
Ar fi trebuit ca instanța să fie lăsată să judece în ce speță rapoartele ofițerilor sunt sau nu credibile, nu să fie excluse, pentru că metodele Securității variau mult în funcție de context și nu întotdeauna sursele erau puse să scrie, spune Germina Nagâț.
”Această eliminare radicală exclude, de exemplu, rapoartele întocmite de ofițerii care au lucrat cu surse CIE ( Centrul de Informații Externe n.a.) sau DIE ( Departamentul de Informații Externe n.a.). În relație cu sursele din exterior nu se lucra cu aceleași reguli cu care se lucra în interior, or, colaboratorii care au fost în rețeaua CIE sau DIE pot fi mult mai greu încadrați în această categorie, indiferent dacă celelalte criterii ale legii sunt îndeplinite.”
Cum a ajuns Isărescu să fie reverificat de CNSAS și de ce vrea acum să conteste la CCR
In al doilea punct de atac, Mugur Isărescu vrea să conteste eliminarea articolului care, timp de 11 ani, a făcut imposibilă reverificarea lui de către CNSAS, indiferent dacă apăruseră documente noi după primirea unei decizie de necolaborare cu Securitatea. În vara anului trecut, la inițiativa lui Daniel Zamfir, Senatul a abrogat articolul 32 din OUG 24/2008, prin care reverificările erau posibile doar la cerere nu și din oficiu pentru funcțiile alese și numite în funcții publice. Guvernatorul BNR se încadra la această ultimă categorie.
CNSAS i-a dat lui Isărescu o decizie de necolaborare cu Securitatea
Prima decizie de necolaborare a fost primită de Mugur Isărescu în anul 2002 (decizia nr. 40/21/05.2002) Verificarea a fost făcută în baza documentelor existente în arhivă la acea dată.
La vremea respectivă și în contextul scandalului generat de tentativele PSD de a-l înlocui pe Mugur Isărescu de la șefia BNR, s-a speculat că modificarea legii l-a vizat direct pe guvernator.
În mod concret, avocații lui Isărescu vor să conteste la CCR articolul 12( 1) care precizează modalitatea de verificare după obținerea unei adeverințe de la CNSAS de necolaborare cu Securitatea, mai precis că verificările se fac la cerere, cât și din oficiu.
Colaborarea lui Mugur Isărescu cu Securitatea în documentele CNSAS
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, ar fi colaborat cu Securitatea sub numele conspirativ ”Manole”, se arată în documentul înaintat de CNSAS instanței prin care cere constatarea calității de colaborator al Securității.
Potrivit documentului, Mugur Isărescu ar fi fost recrutat de Securitate pe când era cercetător la Institutul de Economie Mondială. El ar fi activat ca informator în perioada 1979-1989, furnizând fostei Securităţi informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România.
De exemplu, documentele CNSAS arată că Isărescu a turnat la Securitatea două persoane care se plângeau de frig, foame și de transportul greu din Drumul Taberei.
„Învederăm onoratei instanţe că, din analiza dosarelor (...), rezultă că domnul (Mugur Isărescu, n.r.) a colaborat cu organele de Securitate, furnizându-le informaţii sub nume conspirativ (...). La stabilirea identităţii dintre sursa (...) şi dl. (Mugur Isărescu- n.r.) au fost avute în vedere mai multe documente, pe care le ataşăm în copie certificată, potrivit legii, respectiv: dosarul nr. (cota CNSAS) - Dosar obiectiv, dosar nr. (cota CNSAS) - Dosar obiectiv. Astfel, în cuprinsul tabelului privind reţeaua informativă datat 3.05.1989 se găseşte consemnarea (...) cu numele conspirativ (...); data obţinerii aprobării de partid (...) 16.03.1986. Facem precizarea că, deşi este menţionată obţinerea aprobării de partid la data de 16.03.1986, celelalte documente din dosar atestă faptul că dl. (Mugur Isărescu, n.r) a fost folosit în calitate de persoană de sprijin/sursă încă din 1979. Prin urmare, se poate deduce că abia la data menţionată s-a obţinut aprobarea organelor de partid, în perioada 1982 - 1986 fiind folosit de organele de securitate fără aprobarea PCR", se arată în documentul trimis în instanţă de CNSAS, citat de Agerpres.
În cele două note redactate de mână și semnate cu numele conspirativ, acesta informa Securitatea despre comentariile negative ale unor persoane la adresa nivelului de trai, scrie și G4Media.
Astfel, în legătură cu atitudinea unui anume I.D., Isărescu a scris că „are răbufniri destul de dese de nemulțumire față de aspecte sociale precum transportul în comun din Drumul Taberei (acuză că îi răpește mai mult de o oră), încălzirea locuinței, aprovizionarea cu alimente, programele de televiziune. Are tendința de a face comparații cu situația din alte țări”.
A doua notă, din 1985, se referă la un anume D.W.: „În discuții a menționat dificultățile întâmpinate de membrii comunității diplomatice din București în această iarnă (în legătură cu asigurarea gazelor și căldurii). A arătat că diplomații acreditați la București își exprimă nedumerirea în legătură cu acest lucru, întrucât de regulă membrii corpului diplomatic sunt protejați în orice țară, în România însă ei au stat în condiții mai dificile decât populația. A manifestat interes față de eventualele măsuri care vor fi luate în România pentru depășirea acestor dificultăți”.
CNSAS arată că „comentariile legate de nivelul de trai reprezintă atitudini potrivnice regimului totalitar comunist”.
Consiliul mai susține că Isărescu „nu a menajat interesele persoanei denunțate, nu a avut o atitudine precaută și nici de protejare a celui denunțat. A vizat îngrădirea dreptului la viață privată a celui denunțat, atât timp cât a acceptat că persoana denunțată putea să facă obiectul unor investigații suplimentare ale Securității, ca rezultat al denunțului său”.
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a trimis la Curtea de Apel București acțiunea în constatare pentru stabilirea calității de colaborator al Securității pentru guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
