Schema introducerii unui amendament din partea minorităților naționale, care să fie susținut însă de partidele din coalițiile majoritare din Parlament, nu este nouă. Ea este folosită mai ales atunci când marile partide nu vor să își asume daunele de imagine după votarea unui amendament controversat.
Soluția apare astfel în dreptul minorităților naționale, deși cele care au girat-o sunt partidele care controlează majoritatea. Fără votul lor, amendamentul ar fi fost respins cu ușurință, cum se întâmplă cu cele depuse de opoziție. Înțelegerea între grupul minorităților naționale și partidele care au majoritatea nu este mereu recunoscută.
Iusein Ibram reprezintă Uniunea Democrată Turcă din România în Parlament de 18 ani. Europa Liberă a încercat să afle de la deputat de ce a depus amendamentul controversat în comisia specială privind legile justiției, dar acesta nu a răspuns solicitărilor. Deputatul nici măcar nu s-a prezentat în comisie pentru a susține amendamentul, dar a primit sprijinul partidelor care au aproape 70% în Parlament.
Dacă va trece și de plen, amendamentul va da dreptul magistraților cu cel puțin 15 ani vechime să ajungă în funcția de procuror general al Parchetului General, indiferent dacă sunt procurori sau judecători.
DNA și Ministerul Public au criticat votul din Comisia Specială, subliniind că amendamentul nu respectă principiul separării carierelor între judecător și procuror. Fostul ministrul al Justiției, Stelian Ion (USR), acuză un joc de culise prin care președintele Iohannis are deja pregătit un nume de judecător pentru conducerea Parchetului General.
Șeful DNA, Crin Bologa, a declarat într-un interviu pentru Hotnews că amendamentul a fost cu dedicație și că magistrații l-au așteptat trei zile pe inițiator să vină pentru a-și susține amendamentul. Votul a fost dat de partidele din majoritatea parlamentară, iar amendamentul a fost adoptat. Deputatul nu a mai apărut însă la ședința comisiei.
Procurorul general, Gabriela Scutea, a susținut că votul s-a dat fără a se prezenta o rațiune a amendamentului. Un punct de vedere critic a venit și din partea procurorilor din CSM.
Analist: Grupul de interese nu a dorit să fie identificat
„Există inițiative pe care politicienii și le doresc, iar publicul le consideră împotriva interesului său. În spatele acestui amendament, grupul de interese care l-a dorit nu a vrut să fie identificat direct. A apelat la un prieten din zona minorităților naționale, să fie mâna care depune amendamentul, pentru a ascunde grupul sau persoana care a dorit schimbarea”, a declarat Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică.
El a subliniat că reprezentarea minorităților naționale în Parlament a fost o idee bună pentru a evita conflictele etnice, dar a fost prost implementată.
Absența deputatului din comisie este văzută de Ovidiu Voicu ca o lipsă de asumare, deoarece nu ar fi avut competența necesară să își susțină punctul de vedere în fața magistraților.
Voicu atrage atenția asupra beneficiilor de care se bucură grupul minorităților naționale, 17 deputați, și cum acest grup ajută deseori partidele care dețin majoritatea parlamentară.
Cazul Iusain Ibram nu este însă unic. În 2021, un alt parlamentar al minorităților naționale introducea un amendament în proiectul care prevedea desființarea Secției Speciale. Potrivit acestuia, CSM trebuie să dea un aviz obligatoriu pentru trimiterea în judecată a magistraților.
Europa Liberă a dezvăluit că amendamentul fusese negociat în Coaliția din acel moment, PNL – USR – UDMR, dar partidele au refuzat să îl mai depună. Soluția de compromis găsită a fost să îl depună un reprezentant al minorităților naționale. Cel care și-a asumat acest rol a fost Ionel Stancu, deputat din partea minorității macedonenilor din România și fost grefier. În CV-ul postat pe site-ul Camerei Deputaților, acesta subliniază că a fost coordonator şi colaborator în diverse proiecte studenţeşti: Balul Bobocilor, Festivaluri de Modă, UNIFEST, competiţii sportive, Bursa locurilor de muncă.
În primăvara acestui an, deputatul Cătălin Zamfir Manea, reprezentant al minorității rome în Parlament, a depus un amendament care i-ar fi amnistiat pe doctorii plagiatori. În cele din urmă, deputatul a renunțat la amendamentul depus.
Câți bani primesc minoritățile naționale din partea Guvernului
Minoritățile naționale sunt reprezentate în Parlament de 17 deputați. Alegerea lor în Parlament se bazează pe doar câteva mii de voturi, în unele cazuri chiar sute de voturi. Anual, minoritățile naționale primesc o sumă consistentă de la statul român: peste 150 de milioane de lei (peste 30 de milioane de euro). Suma a crescut anual, la fel ca în cazul subvenției pentru partidele politice. Nici aici transparența nu ajută la identificarea traseului banilor publici.
Uniunea Democrată a Maghiarilor din România are propriul grup parlamentar, pe lângă cei 17 deputați ai minorităților naționale. Chiar dacă ar putea încasa subvenție ca un partid parlamentar, UDMR preferă alocarea oferită de la Departamentul pentru Relații Interetnice, deoarece este mai mare. În 2022, Uniunea încasează 43.4 milioane de lei. Comparativ, USR, un partid cu 15% la alegerile din 2020, a primit ca subvenție 41 de milioane de lei anul trecut. UDMR a obținut la alegerile din decembrie 2020 6%.
Sumele alocate reprezentanților minorităților naționale în 2022:
- Asociația Italienilor din România – RO.AS.IT -4.323.000 de lei
- Asociația Liga Albanezilor din România - 3.647.000 de lei
- Asociația Macedonenilor din România - 4.883.000 de lei
- Asociația Partida Romilor „Pro-Europa“ - 28.329.000 de lei
- Comunitatea Rușilor Lipoveni din România - 11.118.000 de lei
- Federația Comunităților Evreiești din România 6.660.000 de lei
- Forumul Democrat al Germanilor din România - 15.887.000 de lei
- Uniunea Democrată Maghiară din România - 43.479.000 de lei
- Uniunea Armenilor din România - 8.670.000 de lei
- Uniunea Bulgară din Banat - 7.173.000 de lei
- Uniunea Croaților din România - 5.110.000 de lei
- Uniunea Culturală a Rutenilor din România - 3.084.000 de lei
- Uniunea Democrată Turcă din România - 7.831.000 de lei
- Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România - 7.079.000 de lei
- Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România - 8.019.000 de lei
- Uniunea Elenă din România - 7.755.000 de lei
- Uniunea Polonezilor din România - 5.251.000 de lei
- Uniunea Sârbilor din România - 7.937.000 de lei
- Uniunea Ucrainenilor din România - 14.199.000 de lei
