Amendamentul a fost depus de un reprezentant al grupului minorităților naționale, Ibraim Iusein, și a trecut imediat de majoritatea PSD-PNL-UDMR.
După reacția critică de miercuri seară a reprezentanților USR, joi, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a transmis că Procurorul general trebuie numit „exclusiv” din rândul procurorilor și nu „dintre magistrații care au o vechime minimă de 15 ani în funcția de judecător sau procuror”, așa cum au votat reprezentanții Coaliției PSD-PNL-UDMR.
„În acord cu recomandările M.C.V. [Mecanismul de Cooperare și Verificare], ale Comisiei de la Veneţia şi principiul legal al separării carierelor susţinut de întreg corpul magistraţilor, selecţia candidaţilor în vederea numirii procurorilor în funcţiile înalte trebuie să fie făcută exclusiv din rândul magistraţilor procurori”, transmit reprezentanții procurorilor din CSM.
Aceștia reamintesc că „iniţiative legislative similare introduse prin O.U.G. nr. 7/2019 au generat reacţii de respingere din partea magistraţilor. Fără a nega dreptul Parlamentului de a legifera, ne exprimăm încrederea că până la finalizarea procesului legislativ propunerea în discuţie nu va fi însuşită, pentru ca astfel, viitoarele reglementări să contribuie în mod real la eficientizarea activităţii Ministerului Public”.
În ședința de miercuri seară, invitații Comisiei speciale privind legile justiției, au fost luați prin surprindere de amendamentul depus de Iuseim Ibram, adoptat cu 12 voturi „pentru”, 4 „împotrivă” și 8 „abțineri”.
Imediat după vot, procurorul general, Gabriela Scutea, a invocat oboseala și modul de punere în discuție a amendamentelor. „Din 2018 ne-am plasat pe o linie care vizează separarea carierelor (...) Vorbim de cea mai mare funcție din Ministerul Public, în care nu se exercită numai atribuții procedurale. Din contră, procurorul general exercită cele mai puține atribuții procedurale, eventual infirmă niște acte ale procurorilor șefi de secție, efectuează strămutarea cauzelor.
În schimb, ceea ce contează pentru procurorul general este o cultură instituțională a mediului de lucru foarte puternică.(...) În momentul în care conduci este vorba de politici publice. Sunt momente în care procurorul general trebuie să cenzureze ceea ce îi propun colegii din subordine”, a declarat Scutea.
A luat apoi cuvântul, din partea USR, Stelian Ion. El s-a arătat nemulțumit că nu a fost explicat amendamentul lui Ibram, deputat care nu s-a prezentat în Comisie sa-și susțină propunerea. „E aberant ca un judecător cu 15 ani vechime să fie numit direct procuror general. Ar trebui să știm cine-și asumă acest amendament, este depus de cineva de la minorități, nu-l susține, dar e preluat de reprezentanții puterii”, a completat Ion.
Cazanciuc și Kogalniceanu
A venit rândul lui Robert Cazanciuc, senator PSD. El nu s-a arătat deranjat de această propunere și a încercat să explice celor prezenți că nu ar fi o tragedie dacă un judecător ar fi numit procuror general. „Stiți cine a fost primul procuror general al României? Mihail Kogalniceanu. Din 1998 încoace am lucrat cu toți procurorii generali direct, sau indirect. Direct am lucrat cu un judecător, domnul Mircea Criste. Nu cred că i-a reproșat cineva domnului Criste că nu a fost un bun procuror general”, a declarat Cazanciuc.
În replică, Stelian Ion a susținut că acest amendament este cu dedicație pentru o persoană anume. „Dacă îl înviați pe Kogălniceanu nu ar fi o problemă. Dar nu o să faceți asta. Acest text de lege este pentru un domn sau pentru o doamnă judecător”, a arătat deputatul.
Lege pentru un om
Următorul care a luat cuvântul a fost șeful Direcției Naționale Anticorupție, Crin Bologa. El le-a sugerat reprezentanților PSD-PNL-UDMR să pună numele viitorului procuror general în lege și să nu se mai încurce în detalii. „Se mai poate face ceva. Dacă există un nume de judecător care trebuie să fie procuror general, să-l votăm prin lege, să-i punem numele acolo”.
Gabriela Scutea a revenit și a amintit că în anii 2000, Joița Tănase a fost numit procuror general după ce, anterior, mulți ani a fost avocat. „A doua zi după ce a revenit în magistratură a fost numit procuror general al României”, a completat Scutea.
În continuare, șeful DNA i-a avertizat pe membrii comisiei că „trebuie avută mare grijă pentru că procurorii sunt un corp profesionist și unit și s-ar putea să avem reacții masive de opoziție la aceste legi din partea câtorva mii de procurori care au orgoliu profesional și care fiecare dintre ei visează la o carieră de procuror șef”.
Tăcerea CSM și a Înaltei Curți
Ulterior, atât Bologa cât și Ion au constatat că reprezentanții Ministerului Justiției, ai CSM și șefa instanței supreme, Corina Alina Corbu, nu au o opinie în legătură cu acest amendament. „Nu a intervenit ministerul, nu a intervenit CSM-ul, nu a intervenit Înalta Curte. Avem un amendament care ne bulversează pe toți. Trebuie să înțelegem și noi ce se întâmplă”, a continuat Bologa.
Florin Streteanu este profesor universitar, conducător de doctorat în Drept penal și decan al Facultății de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj.
El arată că nu există o coerență a deciziilor politice în ceea ce privește separarea carierelor magistraților.
„Problema este că, pe de o parte, vorbim de separarea carierelor judecătorilor și procurorilor, pe de altă parte avem această mobilitate care ridică multe semne de întrebare. Personal, cred că e mai sănătoasă separarea carierelor. Aceste glisări, în general, nu cred că aduc o plusvaloare sistemului judiciar. Până la urmă, procurorul general are atribuții manageriale. E greu să spui că faci management profesionist într-o instituție din care nu faci parte”, a declarat profesorul Streteanu pentru Europa Liberă.
Părerea judecătorului
Nici judecătorii nu par să fie de acord cu propunerea deputatului Ibraim Iusein, care nu a putut fi contactat pentru a explica posibilele argumentele în favoarea propunerii sale.
„Amendamentul nu urmează unul din principiile generale pe care le propun legile Justiției, respectiv separarea carierelor judecătorilor și procurorilor.
Or, o lege presupune un caracter unitar, claritate, concizie, abordări similare. Cât timp un judecător poate fi transferat exclusiv la parchetul de pe lângă o judecătorie, atunci numirea sa direct la vârful piramidei procurorilor este o împrejurare aflată la 180 de grade în raport de regula instituită. Comisia de la Veneția a recomandat separarea carierelor și prudență în raport de numirile interprofesionale”, ne-a declarat un judecător.
Comisia specială parlamentară urmează să se întrunească săptămâna viitoare pentru a definitiva dezbaterile asupra statutului judecătorilor şi procurorilor.
