Într-o analiză a semnificației a discursului din 7 iunie, agenția de presă AP scrie că, „asemenea lui Reagan”, Biden speră să folosească povestea victoriei soldaților americani din batalioanele Ranger pentru a-și etala viziunea privind rolul pe plan mondial al SUA. Asta în condițiile în care președintele american se confruntă cu două războaie, unul între Rusia și Ucraina, care se desfășoară în Europa, iar altul dintre Israel și Hamas, considerată grupare teroristă în SUA și UE, în Orientul Apropiat.
La acestea se mai adaugă și eforturile administrației sale de a reorienta politica externă a SUA pe consolidarea alianțelor în Asia, în special în regiunea Indo-Pacific, cu scopul de a confrunta ascensiunea Chinei.
„Ne adunăm astăzi aici nu doar ca să cinstim memoria celor care au arătat asemenea curaj în ziua de 6 iunie 1944..., ci și pentru a asculta ecoul vocilor lor. Pentru a-i auzi. Ei ne cer să rămânem credincioși esenței Americii”, a spus Biden. „Ne cer să apărăm democrația și să respingem agresiunea, în străinătate și acasă, la noi”.
„Se îndoiește, oare, cineva, că ei ar vrea să îl confruntăm pe (președintele rus Vladimir) Putin, acum?”, s-a întrebat retoric președintele american, într-un discurs în care a contrapus mereu dictatura cu democrația.
Mesaje internaționale în an electoral
Presa americană notează că, deși discursurile pe plan internațional ale președinților Statelor Unite sunt în general acceptate de ambele partide, în acest caz este vorba de unul susținut în an electoral, iar Biden ar urma să-și reitereze retorica de a-l portretiza pe Donald Trump, candidatul republicanilor la Casa Albă, drept o amenințare la adresa valorilor americane și a democrației.
Fostul președinte Trump dorește să obțină un al doilea mandat la Casa Albă și, de la intrarea în cursa electorală, a continuat să nege pierderea din alegerile din 2020 și a amenințat de mai multe ori că s-ar putea retrage din unele alianțe și angajamente pe care SUA și le-a asumat pe plan internațional.
Jake Sullivan, consilierul lui Biden pe securitate națională, le-a spus reporterilor, înaintea speech-ului, că discursul președintelui se va axa pe sacrificiul făcut de soldații americani în timpul unei „lupte existențiale între dictatură și libertate”.
„El va vorbi despre pericolul izolaționismului și cum, dacă ne închinăm în fața dictatorilor și eșuăm în a-i confrunta, ei vor continua să meargă înainte și în cele din urmă America și lumea vor plăti un preț imens”, a adăugat Sullivan.
Scuze față de ucraineni
Înainte de plecarea sa în Normandia, Biden s-a întâlnit cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, fiind prima lor întrevedere de la adoptarea de către Congres a mult așteptatului pachet de asistență militară pentru Ucraina.
În premieră, Biden și-a cerut scuze poporului ucrainean pentru întârzierea ajutorului american, care a permis Rusiei să facă mai multe avansuri pe front, în special în ultimele săptămâni.
„Îmi cer scuze pentru acele săptămâni în care nu știam ce se va întâmpla în termeni de finanțare”, a spus Biden.
Președintele american a anunțat că SUA vor oferi un nou pachet de asistență militară în sumă de 225 de milioane de dolari, care va include rachete și muniție pentru artilerie.
La rândul său, Zelenski a mulțumit SUA pentru ajutorul acordat și a reiterat importanța sprijinului Washington, spunând că este important să fie alături de Ucraina, așa cum a fost alături de aliații săi „în al Doilea Război Mondial”.
„Acum contăm pe sprijinul vostru continuu, umăr la umăr”, a adăugat Zelenski. Luna trecută, liderul de la Kiev afirma că țărilor vestice le ia prea mult timp pentru a adopta decizii importante de legate de sprijinirea Ucrainei, scrie Reuters.
Legendarul Pointe du Hoc
Locul aleas pentru discursul lui Biden, Pointe du Hoc, este una din zonele în care au debarcat, în iunie 1944, trupele americane. Înainte de Ziua Z, 6 iunie 1944, se credea că naziștii și-ar fi staționat artileria acolo, ceea ce le-ar fi permis să bombardeze zone strategice și esențiale pentru debarcarea trupelor aliate, scrie AP.
Trupele americane, în special batalionul 2 Ranger, unitate nou înființată la acel moment, au folosit frânghii și scări pentru a escalada stâncile de la Pointe du Hoc, în timp ce erau sub foc continuu. Când au ajuns în vârf, au constatat că artileria fusese mutată în altă parte, fiind lăsate doar momeli. Totuși armele au fost depistate în apropiere și dezactivate, iar americanii au respins timp de două zile mai multe contraatacuri naziste.
Misiunea a devenit celebră în special după ce a fost menționată de președintele Ronald Reagan, în timpul unuia din cele mai cunoscute discursuri ale sale, ținut cu ocazia celei de-a 40-a aniversări a Zilei Z, din 1984. La fel ca Biden, și Reagan era atunci în campanie electorală pentru un al doilea mandat.
„Băieții de la Pointe du Hoc. Acești bărbați care au urcat pe stânci, ei sunt temerarii care au ajutat la eliberarea continentului. Ei sunt eroii care au ajutat la sfârșitul unui război”, spunea Reagan.
Discursul său avea loc în plin Război Rece și în condițiile în care Europa de Est se afla sub control sovietic, Reagan condamnând staționarea trupelor sovietice în acele țări.
„În America am învățat lecția dură a celor două războaie mondiale. Este mai bine să fim aici, gata să protejăm pacea, decât să ne adăpostim orbește peste ocean, grăbindu-ne să răspundem doar după ce libertatea este pierdută. Am învățat că izolaționismul nu a fost și nu va fi niciodată un răspuns acceptabil la guvernele tiranice cu intenții expansioniste”, declara atunci Reagan, considerat de mulți drept unul din politicienii cu cele mai merite în înlăturarea Cortinei de Fier care a divizat vreme de decenii Europa.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
