Forumul Judecătorilor obține o premieră în România – cheamă Curtea de Justiție a Uniunii Europene să se pronunțe în privința statutului pe care îl au deciziile din Mecanismul de Cooperare și Verificare al UE. Sunt obligatorii pentru statul român sau nu?
Cu alte cuvinte, Guvernul de la București este adus în fața judecătorilor CJUE, cea mai înaltă instanță în materie de legislație europeană. Speța este numirea de către Guvern a conducerii interimare a Inspecției Judiciare prin ordonanță de urgență, contestată în instanță. Forumul Judecătorilor s-a adresat Tribunalului Olt în acest sens, iar instanța a admis că trebuie sesizată Curtea de Justiție a UE.
Europa Liberă l-a întrebat pe judecătorul Dragoș Călin, copreședinte al Forumului Judecătorilor, dacă este posibil ca o pronunțare a Curții de la Luxembourg să se refere la toate solicitările din MCV sau să se rezume doar la numirea de către Guvern a conducerii Inspecției Judiciare?
Dragoș Călin - „CJUE se va pronunța asupra întrebărilor cu care a fost sesizată, pe care le va putea reformula, în raport de obiectul cauzei și de necesitatea instanței de trimitere din România în soluționarea cauzei. Prin ricoșeu, însă, interpretarea MCV și a rapoartelor sale în sensul obligativității va determina reconsiderarea tuturor modificărilor aduse legilor justiției, criticate de Comisia Europeană.”
Dacă sesizarea va avea câștig de cauză la CJUE, va fi aplicată imediat în România, mai spune judecătorul.
Dragoș Călin a atras atenția asupra precedentului înregistrat de Polonia, care a fost chemată în fața Curții Europene de Justiție tot de către asociații ale magistraților. „CJUE a adoptat imediat sesizării măsuri provizorii, obligând statul polonez să suspende aplicarea dispozițiilor naționale privind reducerea vârstei de pensionare a judecătorilor Curții Supreme, să ia orice măsură necesară pentru a se asigura că judecătorii Curții Supreme vizați de dispozițiile în litigiu pot continua să își exercite funcția în același post, bucurându-se totodată de același statut și de aceleași drepturi și condiții de lucru ca înaintea intrării în vigoare a Legii privind Curtea Supremă, să se abțină de la adoptarea oricărei măsuri care vizează numirea judecătorilor Curții Supreme în locul judecătorilor Curții Supreme vizați de aceste dispoziții, precum și de la adoptarea oricărei măsuri privind numirea noului prim-președinte al Curții Supreme sau indicarea persoanei însărcinate să conducă Curtea Supremă în locul primului său președinte până la numirea noului prim-președinte, precum și să comunice Comisiei, în termen de cel mult o lună de la notificarea ordonanței Curții, iar ulterior în fiecare lună, toate măsurile pe care le va fi adoptat pentru a se conforma pe deplin ordonanței”.
Dacă, în cazul României, astfel de măsuri ar viza sesizarea formulată de Tribunalul Olt, practic s-ar putea suspenda aplicarea dispozițiilor din legile justiției, amplu criticate de ultimul raport MCV ,dat publicității de Comisia Europeană.Dragoș Călin, judecător
Care este, în opinia judecătorului Dragoș Călin, copreședinte al Forumului Judecătorilor din România, cea mai gravă măsură a coaliției guvernamentale în privința legislației anticorupție? „La nivel instituțional, slăbirea competențelor Direcției Naționale Anticorupție, prin înființarea secției speciale de anchetare exclusiv a infracțiunilor comise de magistrați, inclusiv cele de corupție, criticată amplu de Comisia Europeană, pentru că dă naștere unei îngrijorări deosebite în ceea ce privește lupta împotriva corupției și poate fi utilizată ca instrument suplimentar de intimidare a magistraților și de exercitare de presiuni asupra acestora.
Cât privește Codul penal și Codul de procedură penală, multe modificări pot afecta negativ lupta anticorupție, dar cum legile nu au fost adoptate definitiv de Parlament, mai pot exista remedii, în primul rând respectarea Avizului Comisiei de la Veneția din octombrie 2018”, a spus copreședintele Forumului Judecătorilor.
Forumul Judecătorilor a adresat, de fapt, patru întrebări, în care cer explicarea unor articole din Tratatatul European și din Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană.
Forumul Judecătorilor a întrebat dacă sunt obligatorii pentru statul român deciziile din evaluările Uniunii Europene, așa-numitele MCV, pe care România s-a angajat, la momentul semnării Tratatului de aderare, să le respecte.
Cei de la Forumul Judecătorilor au întrebat, în cererea adresată inițial instanței de la Olt, dacă unul dintre articolele Tratatului privind UE trebuie interpretat în sensul obligației statelor membre de a respecta criteriile statului de drept, solicitate și în rapoartele din cadrul MCV, în cazul unor proceduri de desemnare directă de către Guvern a conducerii Inspecției Judiciare, chiar și cu titlu provizoriu?
Dragoș Călin spune că la o primă vedere, „nu pare un demers obișnuit într-un stat de drept. Însă el se înscrie în rândul demersurilor inițiate de instanțele din Polonia și Ungaria, care au sesizat anii trecuți Curtea de Justiție a Uniunii Europe cu aspecte similare, pe un fond de decădere a standardelor democratice, constatat de Comisia Europeană, Comisia de la Veneția, GRECO sau chiar Curtea de Justiție a Uniunii Europene. În acest moment există trei cereri de decizie preliminară trimise de instanțele poloneze, independența instanțelor naționale fiind în special esențială pentru buna funcționare a sistemului de cooperare judiciară”.
Până la decizia de astăzi a Tribunalului Olt, a fost formulată și o excepție de constituționalitate la CCR în același proces. Forumul Judecătorilor acționase în instanță faptul că Guvernul, fără să consulte Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a numit interimari la Inspecția Judiciară.
Ieri, CSM l-a validat în funcția de șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție din cadrul Parchetului General, pe Gheorghe Stan, inspector-șef adjunct al Inspecției Judiciare. Stan este considerat un magistrat obedient față de actuala putere.
Înființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție a fost criticată nu doar în evaluarea MCV a Comisiei Europene, dar și în recomandările Comisiei de la Veneția. Despre independența știrbită a magistraților din România ultimilor doi ani s-a vorbit și în rezoluția Parlamentului European, de la finalul lui 2018.
Reacția autorităților române în privința criticilor formulte în MCV a fost să-și declare intenția de a se adresa Curții de Justiție a UE, unde să se plângă de faptul că România ar fi discriminată în raport cu alte țări membre ale Uniunii, pentru că are MCV.
