Linkuri accesibilitate

Unul din patru europeni și aproape jumătate din români sunt anti-semiți


Extremiști de dreapta trecând pe sub poarta pe care scrie "Arbeit Macht Frei" (munca te face liber), poarta lagărului de exterminare de la Auschwitz.

Revenirea antisemitismul în Europa e unul din acele subiecte care nu dispar niciodată din actualitate, dar care sunt rareori analizate în detaliu. De aceea, Anti Diffamation League (ADL), organizația evreiască non-guvernamentală din New York care oferă periodic un asemenea barometru, a realizat un mare sondaj în 14 țări europene.

Antisemitismul, care afectează atitudinea unui sfert din europeni, se arată a fi în mare creștere în Europa de Est, în Polonia, de pildă, urcând la 48% din populație, de la 37% în 2015, iar în Ucraina la 46%, de la 32% în aceeași perioadă. Chiar și în Ungaria, 42% din populație împărtășesc opinii antisemite, guvernele celor trei țări purtând cel puțin o parte de responsabilitate.

In Ungaria, guvernul lui Orban și o parte din presă au dus o vastă campanie împotriva milionarului maghiaro-american George Soros, în momentul închiderii la Budapesta a Universității Central Europene finanțată de acesta.

În Polonia, guvernul a adoptat ]n 2018 o serie de legi care interzic afirmațiile publice despre implicarea polonezilor în Holocaust, legi ce au fost văzute în Israel ca o încercare de a rescrie istoria.

În România, studiul constată de asemenea un procent alarmant de atitudini antisemite, care ating 47% din populație, altfel zis: aproape jumătate din români pot fi considerați a fi antisemiți. In Republica Moldova, însă, procentul este mult mai coborât: 30% în 2014, anul în care s-a efectuat studiul acolo.

În Europa occidentală, antisemitismul este stabil sau în scădere, cu 4% în Suedia, de pildă, cel mai coborât procent, aproape neglijabil, în realitate. O creștere se înregistrează în Belgia, cu 24% de la 21%, în schimb în Italia și Austria s-au înregistrat scăderi importante.

Studiul sosește într-un moment în care actele de agresiune antisemită s-au înmulțit în Europa. Violența nu este însă legată de importanța procentului sentimentelor antisemite, deoarece violențele sunt rare în Polonia, de pildă, în schimb au crescut în Germania și Anglia, unde antisemitismul declarat nu e foarte ridicat.

Trebuie apoi făcută o distincție între anti-semitismul propriu-zis și răspândirea ideilor eronate privind influența evreilor. Astfel, la întrebarea simplă dacă influența evreilor e prea mare în lumea finanțelor și în politică, 72% din ucraineni și 71% din maghiari răspund că da. În Rusia, de asemenea, 50% din populație consideră că evreii sunt prea influenți.

Studiul ia însă în calcul și factorul recent al valului de peste un milion de imigranți, în special din Orientul Apropiat, și analizează antisemitismul printre musulmani în șase țări ale Europei Occidentale: Belgia, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie și Spania.

În toate aceste țări, antisemitismul printre musulmani e mai ridicat decât cel mediei țărilor respective. În același timp, acești imigranți musulmani au ocazia de a interacționa cu evrei și de a avea o opinie mai bună despre Israel decât populația din țările lor de origine.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG