Linkuri accesibilitate

Problemele majore ale PNRR. De ce a amânat România depunerea aplicației pentru 30 de mld. de euro


Liderii Coaliției au promis unitate în jurul PNRR, chiar dacă recunosc problemele din negocierile cu UE. Imagine cu liderii Coaliției după semnarea noului Protocol de colaborare.

Planul de aproape 30 de miliarde de euro a fost amânat cu o lună după observațiile venite din partea Comisiei Europene. Sunt probleme majore în zona de irigații, infrastructură și alimentare cu gaze. La București, liderii Coaliției și-au făcut jurăminte de susținere reciprocă, dar s-au și atacat.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă cel mai important obiectiv în zona economică pentru România, susțin sursele guvernamentale.

Până în 2026, ar trebui să intre în țară peste 29 de miliarde de euro, peste 14 miliarde sub formă de granturi și aproape 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Totul însă pe baza unor proiecte clare, bine definite, care să vizeze componentele de mediu și digitalizare.

Guvernul a trimis Comisiei Europene un draft al PNRR, care a primit însă numeroase obiecții. Ministrul Ghinea a ținut să precizeze că nu se poate vorbi despre respingerea PNRR, ci sunt discuții și negocieri între cele două părți. Valoarea totală a proiectelor trimise spre aprobare a fost de 41 de miliarde de euro, din care Comisia să aleagă proiectele eligibile fără a depăși plafonul alocat de 29 de miliarde de euro.

Sisteme de irigații depășite din epoca Ceaușescu

România a cerut 3,5 miliarde de euro pentru irigații. Politicienii au spus că fermierii au nevoie de irigații, mai ales din cauza condițiilor meteo care pot afecta culturile. Ludovic Orban a dat exemplu secetei de anul trecut.

Lucrăm la aceste fișe pentru fiecare proiect în parte încă de anul trecut. Noi susținem că pentru România este esențial să avem o infrastructură care să gestioneze apa și este oportun ca banii din PNRR să fundamenteze aceste investiții”, a precizat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Comisia Europeană nu împărtășește punctul de vedere venit de la București. Potrivit observațiilor oficialilor europeni, investițiile dorite în infrastructura de irigații nu corespund exigențelor legate de mediu. Pe scurt, România propune soluții tehnice depășite, unele datând din perioada comunistă, fără a investi în proiecte moderne.

„Nu se pune problema ca un proiect acum să fie respins”, crede ministrul Oros.

Vicepremierul Dan Barna a explicat însă situația în mod diferit. Potrivit acestuia, modelul cu canale care „străbat câmpiile contribuie la deșertificare și este depășit complet”. Comisia Europeană a justificat respingerea acestor proiecte tocmai prin faptul că afectează componenta de mediu. Dan Barna a subliniat că soluția o reprezintă soluțiile de „irigații prin picurare” sau apa dusă prin țevi.

Dacă agricultura nu va beneficia de sisteme noi de irigații prin PNRR, România va trebui să apeleze la fondurile structurale pentru a ajuta fermierii.

Oficialii guvernamentali au declarat că poziția Comisiei Europene este „tranșantă” pe acest subiect.

„România a cerut să facă irigații pe canalele lui Ceaușescu, că au rămas dalele de piatră în anumite zone, pe vreo 50 de km. Comisia nu vrea irigații pe sisteme concepute acum 30 de ani”, au explicat surse guvernamentale.

România a cerut cele mai multe fonduri pentru autostrăzi și drumuri

Infrastructura rutieră reprezintă o altă componentă pe care România a încercat să o rezolve prin PNRR. Cele 4,5 miliarde de euro dorite ar fi trebuit să rezolve problema lipsei autostrăzilor. Suma cerută este cea mai mare propunere venită din partea unui stat UE în cadrul PNRR.

„Statele din vest și-au făcut autostrăzile acum 30-50 de ani. Noi suferim la acest aspect, avem urgent nevoie de ele”, au motivat oficialii guvernamentali.

Premierul Cîțu a promis că în următorii ani o autostradă va trece munții, cel mai avansat proiect fiind tronsonul Sibiu – Pitești. Ministrul Fondurilor Europene a solicitat chiar și sprijinul PSD pentru a avea o susținere comună în cadrul grupurilor parlamentare din PE pe acest subiect.

„Ministrul Drulă s-a dus la Bruxelles să discute direct. Președintele Iohannis ne-a spus că se va implica în această negociere, că trebuie să explicăm mai bine de ce are România nevoie de autostrăzi și de ce trebuie ele construite prin PNRR. Lucrurile nu sunt tranșate la autostrăzi, cum este în cazul irigațiilor”, au declarat pentru Europa Liberă surse din Coaliția de guvernare.

Vicepremierul Dan Barna a afirmat că o soluție ar fi ca autostrăzile nou construite să aibă în apropiere rețele de fibră optică și păduri forestiere, pentru a corespunde și componentelor de mediu și digitalizare.

Comisia Europeană vrea evoluție în rețeaua de gaze și grijă față de mediu

Șase sute de milioane de euro a fost alocarea cerută de România pentru dezvoltarea rețelei de gaz. Calculele de la București nu s-au potrivit cu cele de la Bruxelles, existând iar diferențe majore de opinie.

România propune gaz, Comisia Europeană dorește hidrogen, România vrea dezvoltarea rețelei naționale, Comisia Europeană cere dezvoltarea rețelei de gaz doar într-una sau două regiuni, dar ele să fie pregătite și pentru hidrogen.

„Probabil se vor aloca sume doar pentru anumite regiuni”, a precizat Dan Barna.

Avem primele observații de la nivelul Comisiei Europene. Sunt discuții legate de cele 600 de milioane pe care am propus să le alocăm pentru înființarea de distribuție de gaz unde au existat discuții tehnice, care trebuie clarificate, privitoare la folosirea hidrogenului în aceste rețele de gaz. Sunt chestiuni tehnice care pot fi soluționate”, a declarat Ludovic Orban, ieri, după ședința Biroului Executiv Național. El a precizat că România trebuie să convingă Comisia Europeană că aceste proiecte nu afectează mediul.

Discuție Ludovic Orban și Cristian Ghinea, în Coaliție și la Cotroceni

Președintele PNL a criticat în ședința BEX de ieri modul în care ministrul Fondurilor Europene a prezentat PNRR la Bruxelles. Cristian Ghinea a ținut să aibă o discuție personală cu Ludovic Orban pentru a-i explica ce a dorit să spună. Ministrul a precizat că a fost lămurit de Ludovic Orban și că nu sunt probleme în Coaliție. Președintele PNL s-a jurat că nu a atacat PNRR în ședința de partid, susțin surse politice.

Miniștrii nu doar că au fost consultați, dar au și scris capitolele legate de ministerele lor. Componentele PNRR sunt scrise în ministerele de linie. Unele ministere au ținut cont de observațiile Ministerului Proiectelor Europene, altele nu. Aceste observații au fost făcute în scris și cuprinse în informarea din ședința de Guvern”, au explicat surse guvernamentale pentru Europa Liberă.

Cu toate acestea, un parlamentar PNL, Ben-Oni Ardelean, a susținut, la Antena 3, că ministrul Ghinea a plecat pe „șustache la Bruxelles” fără să informeze miniștrii liberali.

„Am avut o discuție foarte bună cu Ludovic Orban, ne-am uitat împreună pe transcriptul declarațiilor sale de presă. Am apreciat că a fost fair și a susținut eforturile comune ale mele și ale miniștrilor de linie. Nu comentez afirmațiile unui personaj de la galerie, omul e ignorat în PNL și colegii liberali fac bine”, a declarat ministrul Ghinea pentru Europea Liberă.

Subiectul PNRR a fost discutat ieri în ședința Coaliției de guvernare, dar și într-o ședință la Palatul Cotroceni cu președintele Klaus Iohannis. Concluzia generală a fost că există unitate în Coaliție în jurul PNRR.

Cu toate acestea, ministrul Ghinea a lăsat de înțeles că unii miniștri nu s-au implicat serios.

„Au fost unii foarte vitezi în a propune chestiuni și când a fost vorba de a scrie efectiv, au dispărut din peisaj”, a susținut ministrul Fondurilor Europene înainte de ședința Coaliției.

Problemele cu PNRR și soluții false

Ultima versiune a PNRR nu a specificat obiective clare, „termene pentru implementarea investițiilor și reformelor propuse”, se arată într-o analiză a organizației neguvernamentale Bankwatch, specializată în a analiza impactul social și de mediul al investițiilor Uniunii Europene.

De asemenea, România a insistat pentru investiții în combustibili fosili în cazul extinderii rețelei de gaze.

Potrivit Bankwatch, sprijinul financiar din PNRR trebuie utilizat în reforme și investiții, nu în soluții false legate de mediu.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG