Adrian Oros susține într-o declarație oferită pentru Europa Liberă că prima fază a extinderii acestui canal ar putea fi finanțată prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ar fi vorba de o extindere a canalului pe 50 de kilometri, despre care Oros crede că se poate încadra în termenul de finalizare impus de autoritățile europene: 2026.
„Cel puțin prima fază a extinderii canalului Siret-Bărăgan – 50 km – constituie un proiect matur, care poate fi finanțat prin PNRR. În proiecția mea face parte din PNRR. Dar până la finalizarea negocierilor privind sumele alocate proiectului de gestionare a apei din PNRR încă mai este vreme”, ne-a spus Oroș.
Intenția ministrului Agriculturii s-ar putea lovi însă de refuzul premierului de a include acest proiect pe lista celor pentru care România va solicita finanțare.
Surse din Coaliția de Guvernare ne-au precizat că 3 miliarde de euro din suma pe care România vrea să o ceară prin PNRR ar putea merge pentru proiecte de irigații.
Aceleași surse susțin însă că prim-ministru Florin Cîțu nu ar fi de acord ca printre aceste proiecte să fie inclus și canalul Siret-Bărăgan, de teamă că acesta nu ar putea fi finalizat până în 2026, ceea ce ar duce la pierderea finanțării.
O soluție de compromis, susțin surse din PNL, ar putea fi includerea în PNRR doar a celor 50 de km, până la limita sudică a județului Vrancea, care se află într-un stadiu mai avansat și pentru care sunt realizate studiile de fezabilitate și proiectarea, astfel că execuția poate să fie reluată. Prețul estimat pentru acest tronson este de 83.67 milioane de euro.
Pentru alți 140 km de canal, de pe teritoriul județelor Buzău, Brăila și Ialomița până la Dridu, nu există studii de fezabilitate.
De ce e util canalul de irigații
Pentru a fi finalizat canalul - care pleacă de la acumularea Călimănești/ jud. Vrancea ar trebui să ajungă până la Lacul Dridu/jud. Ialomița - este nevoie de un miliard de euro, confirm estimărilor Ministerului Agriculturii.
La această sumă se mai adaugă și investiții de 500 de milioane de euro în lucrări de irigații conexe. E vorba de instalațiile care iau apa din canal și o duc spre suprafețele cultivate.
Istoricul promisiunilor
Adrian Oros este doar ultimul dintre miniștrii României (în trecut, canalul a fost și în administrarea miniștrilor Mediului și al Transporturilor) care promite repornirea investițiilor la canalul de irigații care ar trebui să ajungă până la 50 de kilometri de București.
Ultima promisiune i-a aparținut fostului ministru Petre Daea, care a anunțat în 2017 că va reporni lucrările la Canalul Siret-Bărăgan, iar în 2019 proiectul a ajuns în subordinea ministerului pe care îl conducea.
Pe 18 februarie 2019 în Monitorul Oficial a fost publicată Ordonanța de Guvern 4/2019 prin care Canalul Siret-Bărăgan trecea din administrarea Ministerului Apelor în cel al Agriculturii. De atunci și până în prezent nu a fost realizată nicio investiție la canal.
Ultima investiție: o stație de pompare în 2018
În ultimii cinci ani, de altfel, a fost finalizată o singură investiție în cadrul acestui proiect, arată Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), structură din subordinea Ministerului Agriculturii care se ocupă de sistemul de irigații. În 2018, a fost inaugurată o stație de pompare Haret cu alimentare din priză din canalul care ar putea deservi în județul Vrancea.
„În perioada 2015-2020 nu au fost realizate lucrări de natura investițiilor. Acest canal a fost preluat în administrare de către ANIF ca urmare a apariției OUG 4/2019 privind transmiterea obiectivului de investiții Canalul Magistral Siret-Bărăgan din administrarea Ministerului Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională Apele Române, în administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale”, ne-a transmis ANIF.
Irigații doar pentru 92 de hectare
Ultimele lucrări importante la canalul de irigații au fost realizate în perioada 1986-1995, iar în 2007 au fost finalizați primii și singurii 5,7 kilometri funcționali din cei 198 ai proiectului. „Dacă ar exista banii, câte 200 de milioane de euro pe an, cred că în cinci ani s-ar putea face lucrarea”, declara atunci Dumitru Fodureanu, administratorul firmei Sibarex, societate care a construit canalul după Revoluție.
Suprafața care poate fi irigată din acest tronson este de 2.200 de hectare și aparține amenajării de îmbunătățiri funciare Ruginești-Pufești-Panciu. Din apa din acest tronson funcțional al Canalului Siret-Bărăgan se irigă doar 92 de hectare, din care 52 de hectare de grâu și 40 de hectare de porumb.
Barajul, folositor și împotriva inundațiilor
Canalul ar putea prelua 21.000.000 metri cubi de apă din bazinul Siretului, pe lângă cei 16.000.000 metri cubi preluați de Acumularea Călimănești, cel mai important baraj de pe râu. Asta ar elimina riscul unor viituri catastrofale, așa cum s-au înregistrat între 2005 și 2014.
Canalul Siret-Bărăgan ar proteja circa 130 km de diguri existente pe malul stâng al Siretului, dar si 130 km de diguri de pe malul drept, din județele Vrancea și Brăila se mai precizează în proiectul de oportunitate al acestei investiții.
Datele tehnice ale canalului
- Lungimea: 198 de kilometri
- Traseu: între acumularea Călimănești de pe Siret (Vrancea) și Lacul Dridu, situat la nord de București, pe râul Ialomița.
- Lățimea: 57 m la suprafața apei, 20 de metri la fund.
- Adâncimea: 7 metri
- Viteza apei: un metru/secundă
- Irigații: 520-700.000 de hectare
