„Chiar nu vrem să fim supereroi. Noi vrem să ne întoarcem acasă întregi, vii și nevătămați. Noi suntem aici ca să relatăm despre un război care nu este al nostru, este al Israel și Hamas”, spune Cristina Cileacu, jurnalistă la postul de televiziune Digi24 din România.
Cristina se află acum pentru a doua oară în Israel de când a început conflictul, pe 7 octombrie, alături de colegul său, Valentin Stan. A mers în Orientul Mijlociu și în timp de pace, știe bine situația din regiune.
Acum, în octombrie 2023, la prima deplasare în Israel, imediat după atacul Hamas, a plecat în viteză, pe „repede-înainte”, cum s-a exprimat ea, în momentul în care a găsit primele bilete de avion disponibile.
Fără vestă antiglonț și cască de protecție, ea și colegul său au avut grijă să stea în siguranță și s-au aflat în contact frecvent cu armata israeliană.
Au trecut printr-un singur incident în care s-au aflat în pericol iminent. „A fost greșeala noastră. Ne-am apropiat un pic mai mult de Fâșia Gaza și ne-au trecut niște bombe pe deasupra capului, fără alarmă”, povestește Cristina Cileacu pentru Europa Liberă.
S-au întors la București după câteva zile și au plecat înapoi în Israel.
„Am ajuns înapoi, dar de data aceasta am venit echipați. Din păcate, acest echipament de protecție îți permite să te miști mai puțin agil, să fii mai puțin suplu. Eu am 1,60 înălțime, vesta are nouă kilograme, iar casca alte două kilograme”, povestește jurnalista despre cum este să relatezi în direct îmbrăcată cu echipamentul de protecție.
Vesta antiglonț și casca sunt echipamente obligatorii și sunt esențiale. Fac parte dintr-o procedură mai complexă pe care jurnaliștii de război sunt obligați să o respecte ca să nu se expună unor riscuri mortale.
„Deși se cheamă vestă antiglonț, te poate păzi și de resturi ale exploziilor, ale unei eventuale bombe, dacă ai acest ghinion”, explică jurnalista Digi24.
Împreună cu colegul său, Valentin Stan, Cristina a trecut printr-un incident care a ajuns subiect de dezbatere în România, în urmă cu câteva zile.
În timpul unei transmisiuni în direct, Cristina și Vali s-au aruncat brusc la pământ din cauza unei alarme de atac aerian. Cum localnicii, obișnuiți cu pericolul, nu au făcut același gest, comportamentul lor de a respecta regulile de securitate a părut straniu.
Episodul a devenit și mai cunoscut publicului larg după ce a fost comentat și de fostul premier Victor Ponta, în prezent consilier guvernamental al premierului Ciolacu.
Ponta i-a acuzat pe cei doi corespondenți de fake news, distribuind la rândul său o variantă trunchiată a relatării, care circula deja pe social media.
„Această Madam «transmite de pe burtă» când lumea în jur merge liniștită pe bicicletă”, a comentat fostul premier.
În discuția cu Europa Liberă, Cristina spune că a ales să respecte procedurile de siguranță.
„Am reacționat fără panică, fără isterie - pentru că e important să fii foarte calm la război - ceea ce noi am făcut. Nu era niciun adăpost în zonă, iar în acest caz recomandarea e să găsești ceva, să improvizezi, dar în principiu să te întinzi la pământ, cu fața în jos”, povestește ea.
Cei doi se aflau în Așkelon, un oraș israelian de la aproximativ 13 kilometri de granița cu Fâșia Gaza. Un oraș afectat de război.
„Pentru că aveam și vestele ne-am mișcat după cum s-a văzut și în video, vesta o căram mai mult cu mâna - pentru că e foarte grea pentru mine, am continuat să transmitem respectând foarte clar regulile, ne-am ridicat și am continuat relatarea despre întreaga situație”, adaugă Cristina Cileacu.
Ea a explicat de ce unii dintre localnici „mergeau liniștiți”. „Fiecare răspunde cum vrea, pentru că, cel puțin în sud, alarmele sună și o dată la 10 minute și la 5 minute sau chiar nu sună deloc, dacă ești foarte aproape. Și asta în fiecare zi”, spune ea.
„Dacă te uiți pe video, în spate erau un bărbat care s-a ascuns după o bancă, altul care a rămas liniștit în picioare și cei care au trecut cu trotineta sau cu bicicleta. Oamenii sunt obișnuiți, eu nu vreau să mă obișnuiesc cu așa ceva”, mai spune jurnalista de război.
24 de jurnaliști uciși în războiul Israel-Hamas
Nu toți cei care transmit informații de pe front apucă să se adăpostească. 24 de oameni au fost uciși în numai 17 zile de conflict, între Israel și Hamas, spune Comitetul pentru Protejarea Jurnaliștilor.
Unul dintre ei este Issam Abdallah, un reporter libanez care lucra de mai mult de șaisprezece ani pentru Reuters.
Pe 13 octombrie 2023, mai mulți reporteri urmăreau bombardamentele de la granița dintre Liban și Israel, când o rachetă israeliană i-a lovit din plin.
Issam a fost ucis, iar șase jurnaliști - de la Reuters, Al Jazeera și Agence France Presse - au fost răniți de explozie.
Dalal Mawad este jurnalistă de origine libaneză. Ea lucrează în biroul din Paris a redacției CNN.
L-a cunoscut pe Issam Abdallah în 2012, la Beirut, când ea era stagiară la The New York Times în Beirut, iar el era freelancer la Reuters.
Mawad povestește că jurnaliștii care lucrau pentru publicații străine în Beirut erau extrem de apropiați. Obișnuiau să se întâlnească tot timpul pe teren.
„Pentru că suntem o comunitate atât de mică, ne-am simțit cu toții vizați de acest atac”, a spus Mawad, într-un interviu pentru Europa Liberă.
Există o impunitate generalizată la nivelul Israelului în ceea ce privește moartea jurnaliştilor.Jonathan Dagher, reprezentantul pentru Orientul Mijlociu al Asociației Reporteri fără Frontiere
Jurnaliștii care au scăpat cu viață din atacul de la granița Israelului cu Libanul cred că au fost vizați de un elicopter israelian care survola zona.
Însă este nevoie de o investigație pentru a determina a fost un atac intenționat.
Asociația Reporteri fără Frontiere (RSF), al cărei scop este să protejeze jurnaliștii și libertatea de exprimare, a început deja o anchetă. Își propune să prezinte la Curtea Penală Internațională dovezile adunate.
„Dacă suntem capabili să demonstrăm că jurnaliștii au fost vizați, ceea ce probabil că s-a întâmplat în cazul lui Issam Abdallah, vorbim despre o crimă de război,” spune Jonathan Dagher, responsabilul pentru Orientul Mijlociu a RSF, pentru Europa Liberă.
În Gaza, jurnalismul se face fără resurse, sub bombardamente
Având în vedere blocada, singurii ziariști care pot arăta ce se întâmplă în Fâșia Gaza sunt cei care locuiesc în regiune. Însă ei și familiile lor sunt în pericol constant, iar unii sunt victimele relocării forțate din nordul regiunii.
„Este bine că sunt «jurnaliști cetățeni» - oameni care documentează cu telefoanele lor ce se întâmplă”, spune jurnalista Dalal Mawad.
„Dar ai nevoie de un jurnalist profesionist pentru că asta e munca lor, ei știu ce să facă.”
„Din păcate, jurnaliştii devin parte din poveste. Ei ar vrea să își facă treaba, însă siguranța lor și a familiilor lor sunt primordiale, deci asta afectează informațiile pe care le avem despre ce se întâmplă în Gaza”, completează Dalal Mawad.
Jonathan Dagher de la RSF spune că blocarea Fâșiei Gaza și bombardamentele care nu țin cont de prezența civililor și jurnaliștilor creează o „pană mediatică” care facilitează propagarea dezinformării.
„Jurnaliștii sunt evacuați forțat din cauza ordinelor Israelului. Le e foarte greu să lucreze din cauza lipsei de electricitate, de baterii, de carburant, de resurse. Iar asta este intenționat. Este o strategie care facilitează răspândirea dezinformării”, afirmă Dagher.
RSF cere tuturor părților din conflict să protejeze jurnaliștii și pledează pentru ca Israelul să permită trecerea ajutorului umanitar în Gaza, inclusiv a echipamentului necesar jurnaliștilor și a carburantului de care au nevoie pentru a se deplasa.
În total, a fost confirmată moartea a 24 de jurnaliști: 20 palestinieni, trei israelieni și un libanez. Alți opt jurnaliști au fost răniți, în timp ce trei au fost dați dispăruți sau reținuți.
- Trei jurnaliști de la publicația Al-Khamsa, din Gaza, inclusiv editorul șef, Saeed al-Taweel, au murit în bombardamente. Conform informațiilor strânse de Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ), Israelul ar fi vizat o regiune din vestul Gaza unde erau sediile mai multor redacții palestiniene.
- Printre victimele conflictului sunt și patru jurnaliști care lucrau pentru postul de radio afiliat Hamasului, Al Aqsa.
- CPJ a înregistrat și trei cazuri de ziariști împușcați. Mohammad Jarghoun, un jurnalist de la Smart Media, a fost vizat în timp ce relata despre conflict în estul orașului Rafah din sudul Fâșiei Gaza. Fotojurnalistul Mohammad Al, care lucra pentru agenția de presă A Patra Autoritate, a fost atacat în apropierea unei tabere de refugiați palestinieni din centrul Fâșiei Gaza.
- De partea israeliană, trei jurnaliști au murit în atacurile Hamas: Shav Regev - editor TMI, Ayelet Arnin - editoare a Corporației Israeliane de Radiodifuziune Publică și Yaniv Zohar - un fotograf de la ziarul Israel Hayom.
Prin comparație, de la începutul invaziei ruse a Ucrainei în februarie 2022, 15 jurnaliști au murit din cauza conflictului, arată datele CPJ.
Între 2001 și 2021, în contextul conflictului din Afghanistan, au murit 53 de jurnaliști.
În acest context, Dalal Mawad, care este și profesoară la Facultatea de jurnalism la Sciences Po Paris, spune că îi sfătuiește pe studenții ei care vor să devină reporteri în zone de conflict să se pregătească suficient și să rămână imparțiali.
„În primul rând trebuie să faci niște pregătiri esențiale de siguranță și protecție. Chiar și ca jurnalist independent, nimeni nu ar trebui să se aventureze fără pregătirea necesară”, spune jurnalista.
„Apoi, într-un conflict trebuie să rămâi imparțial, dar onest. Nu ești acolo să ții partea cuiva, dar nu trebuie să taci atunci când nedreptăți se întâmplă în jurul tău”, subliniază Dalal Mawad.