Pe 28 de pagini, Ministerul Justiției desființează proiectul de lege pe care premierul Marcel Ciolacu a angajat răspunderea guvernului. Cu toate acestea, ministerul a dat aviz favorabil proiectului.
Specialiștii ministerului arată câteva dintre motivele pentru care legea de mărire a taxelor și impozitelor încalcă diferite articole din Constituție sau decizii anterioare ale CCR.
1. Legea vizează mai multe domenii de reglementare
Legile trebuie să aibă un obiect de reglementare unitar și omogen, așa cum arată decizia 21/2020 a CCR și cum decurge din Constituție.
Legea guvernului Ciolacu propune măsuri în domenii extrem de diverse:
- reducerea cheltuielilor de personal din sistemul bugetar;
- disciplina economico-financiară a operatorilor economici;
- descentralizarea serviciilor publice;
- reorganizarea unor entități aflate în coordonarea/autoritatea Parlamentului României și/sau a Secretariatului General al Guvernului etc.
„Apreciem necesară reanalizarea soluției de angajare a răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege supus analizei și care prezintă caracter eterogen”, scrie în avizul ministerului Justiției.
2. Procedura de asumare a răspunderii este posibilă doar în cazuri extreme
Prin Decizia nr. 1.557/2009, Curtea Constituțională a statuat că asumarea răspunderii, o modalitate simplificată de legiferare, trebuie folosită in extremis, atunci când:
- adoptarea proiectului de lege în procedura obișnuită sau în procedura de urgență nu mai este posibilă
- atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedură uzuală sau de urgență.
Guvernul nu se află în niciuna dintre situații, are o majoritate parlamentară confortabilă și nu există un caracter de urgență.
Mai mult, aceeași decizie CCR mai spune că în cazul asumării răspunderii aplicarea deciziilor trebuie să fie imediată.
Or, în cazul acestei legi există dispoziții tranzitorii, unele măsuri urmând să intre în vigoare de abia la 1 ianuarie 2023.
„Este necesar ca inițiatorul să analizeze necesitatea inserării unor dispoziții tranzitorii conform art. 26 din Legea nr. 24/2000, prin raportare la soluțiile promovate prin proiect”, conchide ministerul Justiției.
3. Proiectul reglementează impozite prin acte normative terțiare, cum sunt HG-urile
Art. 139 ( al. 1) din Constituție spune că „impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege”.
Experții Ministerului Justiției oferă numeroase exemple de articole din proiectul de lege în care acest principiu este încălcat, începând cu impozitul pe profit aplicat marilor companii și până la impozitarea clădirilor de peste o anumită valoare.
4 . Legea are un caracter imprevizibil și neclar
Cele patru criterii de claritate, precizie, previzbilitate şi predictibilitate ale unei legi, despre care vorbesc mai mult decizii ale Curții Constituționale, sunt încălcate sistematic de multe articole ale proiectului.
Ministerul Justiției înșiră pe aproape 15 pagini exemple de articole care încalcă aceste principii și recomandă rectificarea lor.
„Când ai o tonă de argumente care îți aruncă în aer proiectul, în mod normal avizul trebuia să fie negativ, dar aici ministrul a avut decizia”, susține Stelian Ion.Fostul ministru al Justiției, Stelian Ion
Contestare la CCR în loc de moțiune
Cum niciunul dintre partidele de opoziție nu reușește să strângă numărul de semnături necesare, așa cum a arătat Europa Liberă, depunerea unei moțiuni de cenzură este mai mult decât problematică.
AUR, partid considerat extremist, este evitat de celelalte partide de opoziție, în principal de USR.
Iar USR și Forța Dreptei nu au împreună un număr suficient de semnături. Există desigur necunoscuta UDMR, care nu a dat încă un răspuns, dar concesiile pe care le-a făcut premierul Ciolacu arată mai degrabă că Uniunea nu va semna o moțiune de cenzură.
Pe ultima sută de metri din proiectul de lege a dispărut prevederea care spunea că administrația locală nu poate cheltui mai mult de 2,5% din veniturile proprii pentru concerte, festivaluri și diferite evenimente culturale, din care unele prind bine în campaniile electorale.
Fără cele 29 de semnături din partea Uniunii, USR nu are șanse să depună o moțiune de cenzură, lucru de care este conștient și Cătălin Drulă, liderul partidului, care merge pe varianta atacării la CCR
„Vom ataca la Curtea Constituţională acest pachet, de altfel este măsura efectivă şi eficientă de a-l stopa şi sper că se mai găseşte raţiune şi patriotism la Curtea Constituţională, pentru că vom avea o motivaţie extrem de puternică”, a declarat Cătălin Drulă.
Pentru acest demers USR și Forța Dreptei au nevoie de 55 de semnături pe care le vor strânge cu ușurință.
Consiliul Economic şi Social, aviz negativ
Măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare sunt „neconvingătoare”, atrage atenția CES într-un document în care menționează că „Guvernul şi-a propus să colecteze 100 de miliarde lei (85%) din mediul privat şi doar 16 miliarde lei (15%) din eficientizarea cheltuielilor publice”.
„Acest dezechilibru trebuie ajustat”, afirmă instituția publică.
CES amintește că anterior a avizat negativ proiectul deoarece Executivul a eliminat prin ordonanță de urgență obligațiile de predictibilitate și stabilitate din Codul fiscal.
Aritmetica parlamentară pentru o moțiune de cenzură
- Pentru a iniția o moțiune de cenzură este nevoie de 117 semnături. USR are 64 de parlamentari, iar AUR 41.
- Pentru ca o moțiune de cenzură să treacă este nevoie de minimum de 234 de voturi pentru. PSD-PNL-minorități naționale au o majoritate confortabilă de 276 de voturi, din totalul de 466 de parlamentari.
