Linkuri accesibilitate

Kafka în Bruxelles, China îi cenzurează pe ambasadorii UE și o nouă religie se naște în Rusia: cea a lui Putin. Revista presei europene


Bustul lui Putin în satul Agalatovo, la cca 30 km de St. Petersburg.

Patriarhul Kirill tace văzând expuse și adorate icoanele și statuile lui Putin (cf. foto). Creștinismul ortodox rus e pe cale de a deveni o religie militară. (Novaia Gazeta)

Ieșirea din carantină a început mai peste tot în Europa într-o dezordine totală, fiecare țară aplicând regulile ei, ba chiar, în cele cu structuri federale, procedurile fiind deseori diferite de la o entitate administrativă la alta.

Intr-un articol despre felul în care decurge ieșirea din carantină, agenția Bloomberg nu-și poate de altfel ascunde mirarea în fața bizarelor și contradictoriilor reguli impuse în Bruxelles în funcție de străzi, cartiere și de momentul zilei. Bloomberg spune că regulamentele din unele cartiere ale capitalei Europei depășesc până și reglementările UE în minuțiozitate “kafkiană”.

Bruxelles este a treia regiune bogată a Europei după Londra si Paris. Sunt însă disparități enorme de la un cartier la altul în acest oraș fragmentat. Cartierele (sau districtele, sectoarele) se numesc communes, sunt în număr de 19 și dispun de o autonomie de tip cvazi-medieval, fiecare comună având poliția ei, urbanismul ei, impozite locale și particularități folclorice. Un conglomerat de 19 entități cu identități distincte, fiecare având câte un primar și o structură de poliție cu reguli diferite.

Așa încât Bloomberg se minunează, de pildă, că în cartierul (comuna) Etterbeek măștile sunt obligatorii pe stradă de luni până sâmbătă între 8 a.m și 6 p.m, însă numai pe anumite străzi și nici acolo pe toată lungimea uliței. Articolul oferă multe alte detalii complex-mirate din care reiese că jurnalistul nu prea pricepe decuparea teritorial-administrativă din Bruxelles, unde limita dintre două comune poate fi de-a lungul unei străzi, prin centrul ei, ceea ce înseamnă că fiecare dintre cele două administrații are în stăpânire un trotuar, așa că atunci când se atrânge gunoiul nu e rar să vezi un camion al gunoierilor luând totul de pe trotuarul lor, dar neatingându-se de cel de vizavi, pentru că se află în altă entitate.

Nu toată lumea vrea ieșirea grăbită din carantină

În Spania, El Pais anunță demisia șefei serviciilor de sănătate din capitală, Madrid, Yolanda Fuentes, care nu este de acord cu felul în care se iese din lockdown. Ziarul conservator din opoziție El Mundo acuză apoi guvernul socialist al lui Pedro Sánchez că ascunde în mod ilegal identitatea experților care consiliază guvernul în legătură cu fazele ieșirii din desconfinamiento.

În Franța, cum o anunță Le Monde, ieșirea progresivă din carantină, începând de luni 11 mai, nu va avea loc pe tot teritoriul țării, iar tot nord-estul, inclusiv Parisul, rămâne "zonă roșie". Le Figaro, la rândul său, vorbește despre o Franță ruptă în două.

În Italia, La Repubblica constată că în nord, în Lombardia, numărul morților rămâne ridicat: 134 în ultimele 24 de ore și că, de altfel, într-un oraș precum Milano mulțimea a început să iasă în stradă la ora aperitivului, amestecându-se și folosind prea puțin măștile.

În Germania, la München, Süddeutsche Zeitung se declară de părere că interdicția de a călători nu ajută în nici un fel în lupta împotriva virusului. Într-un alt registru, Frankfurter Allgemeine Zeitung explică în detaliu cum regimul chinez a cenzurat pasaje întregi dintr-o scrisoare deschisă pe care cei 27 de ambasadori ai țărilor UE au publicat-o în cotidianul de limbă engleză de la Pekin „China Daily“. Ambasadorii UE n-au fost informați că li s-a cenzurat scrisoarea și că au fost tăiate frazele în care regimul era criticat pentru felul în care s-a comportat în pandemie.

Bullying chinezesc

Tot așa, la Paris, săptămânalul politico-satiric Le Canard enchaîné se ocupă (doar în ediția pe hârtie) de ciudata campanie de bullying a Pekinului prin care ambasadorilor chinezi de pe tot mapamondul pare că li s-ar fi dat mână liberă pentru a șoca și insulta în țările gazdă, astfel încât ei să fie convocați la ministerul de externe pentru proteste, testându-se în acest fel reacțiile.

Le Canard enumeră astfel șapte capitale, majoritatea africane, plus Parisul, în care ambasadorilor Chinei li s-au cerut explicații pentru campania de dezinformare dusă de ei, proferând uneori chiar amenințări sau remarci rasiste (în special în Africa). E ca și cum Xi Jinping ar fi dat mână liberă unei întregi generații de diplomați, cerându-le să testeze totul și orice, numai ca să deturneze atenția de la originea virusului Covid-19.

Australia, de pildă, a fost amenințată direct cu represalii economice dacă insistă cu ideea unei comisii de anchetă în chestiunea originii virusului. Apoi, China a obținut „cosmetizarea” unui raport critic al UE despre dezinformare, coronavirus și propaganda chineză. Revelație cu mari implicații, dată fiind importanța economică a Chinei pentru Europa. Scrisesem acum câtăva vreme deja despre felul în care, după ce au ocupat locuri strategice în economia multor țări africane, companiile chinezești au început să investească masiv în Europa, inclusiv în industria nucleară britanică, unde caută să obțină chiar acțiuni majoritare în anumite proiecte. La fel investește China în structurile energiei din Franța sau în industria constructoare de automobile (mai multe detalii aici).

E ca și cum, după entuziasmul "diplomației măștilor", în câteva săptămâni, neprimind valul de simpatie pe care miza, China reacționează acum acru și agresiv, la limita șantajului.

O nouă religie în Rusia?

Rusia a devenit focarul european al pandemiei, scrie The Guardian, care îl citează pe primarul Moscovei, Serghei Sobianin, foarte nemulțumit de maniera delăsătoare în care guvernul a tratat epidemia. Sobianin spune că numărul real al bolnavilor în Rusia se apropie în realitate de 300.000.

Ultimul număr al săptămânalului francez Courrier International, care oferă în traducere cele mai bune articole ale săptămânii din presa de pe întreaga planetă, are un articol preluat din Novaia Gazeta, una din puținele structuri ale presei ruse încă neacaparate cu totul de Kremlin. Articolul, intitulat: "O nouă religie în Rusia?" critică monumentala biserică a militarilor din marginea Moscovei, abia isprăvită, unde printre frescele și mozaicurile din iconostas au fost figurați Putin și Stalin și ministrul apărării Serghei Șoigu.

Mozaicul cu Putin nu va fi deocamdată expus, chiar la cererea lui, cum spune versiunea oficială. Jurnalistul de la Novaia Gazeta (pe nume Aleksandr Soldatov), amintește însă că deja în anul 2000 o icoană cu chipul lui Putin fusese expusă într-o mănăstire din Nijni Novgorod. În vremea aceea, gestul fusese luat drept o bizarerie a unei măicuțe care căuta să pună pe picioare o mică sectă, în marginea simpatiei generale atunci pentru Putin.

Manifestările de venerație au continuat însă, din ce în ce mai extravagante (cf. foto), în vreme ce Dmitri Peskov (purtătorul de cuvânt al lui Putin) a tot insistat că șeful și stăpânul lui nu gustă asemenea excese de adorație. Astăzi însă, cu Putin și Stalin zugrăviți în interiorul bisericii forțelor armate, e ca și cum am asista la nașterea unei noi religii. Patriarhul Kirill (despre care am scris și ieri la revista presei, inclusiv despre colaborarea sa permanentă cu Putin) tace și nu intervine în calea acestor derive. Creștinismul ortodox, scrie Novaia Gazeta, e pe cale de a deveni o religie militară. Motiv pentru care Stalin e de asemenea zugrăvit în biserică printre sfinți, el care n-a încetat să prigonească religia.

Și Novaia Gazeta încheie, vorbind despre acea biserică pe care jurnalistul o numește, cu un haz greu de redat, «армейский дворец культуры» (un amestec de «palatul culturii» cu «Casa Armatei»): «Unitatea societății ruse nu e ascunsă în ortodoxie. Și nici în religie în general, chiar dacă credincioșilor nu le vine să accepte asta. Așa încât, acest templu [militarizat] este în realitate monumentul cel mai autentic construit în Rusia în ultimii ani. Poate de aceea e așa de înspăimântător

Facebook Forum

Percheziții măști false
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:37 0:00
XS
SM
MD
LG