Bulgaria este din punctul de vedere al scriitorului și specialistului în geopolitică, Robert D. Kaplan cel mai bun loc pentru a analiza provocările de care au parte Statele Unite: „una dintre țările invizibile pentru elita politică de la Washington și care, în consecință, nu face parte din dezbaterile lor”. În ultimul său volum, Revenirea lumii lui Marco Polo. Război, strategie și interese americane în secolul XXI (Humanitas, 2019). Kaplan folosește Bulgaria doar ca studiu de caz pentru a demonstra că Statele Unite au de-a face cu o lume extrem de complicată, pe care le va fi tot mai greu să o stăpânească, în ciuda faptului că tehnologia reduce distanțele și relativizează timpul.
Bulgaria se află în NATO și în Uniunea Europeană, dar este situată în extremitatea sud-estică a Europei, subliniază Kaplan, explicând că, din punct de vedere istoric, această țară e parte a Orientului Apropiat sau a „Turciei din Europa”, apoi a fost „cel mai loial satelit al Uniunii Sovietice din Pactul de la Varșovia în timpul Războiului Rece”. După 1990 datorită aranjamentelor internaționale, această țară „s-a aflat în siguranță” în sfera de influență euro-atlantică, iar „granița Bulgariei cu Turcia, apropierea de Rusia și limba ei slavă foarte apropiată de rusă nu par să conteze la fel de mult ca în trecut”. Practic, puterea americană „părea că a învins geografia”, mai scrie strategul american, care face o aducere a situației la zi:
„Bulgaria se află încă în NATO și în UE, însă rușii și turcii se luptă agresiv pentru a-i controla destinul, Turcia fiind printre cei mai mari parteneri comerciali ai Bulgariei, iar rușii, în special, implicându-se în diferite forme de subversiune, de la crima organizată la încurajarea partidelor naționaliste. Bulgaria, din cauza instituțiilor sale slabe și a incapacității tot mai mari a Bruxelles-ului de a-și manifesta puterea în propriile regiuni, este o țară compromisă, a cărei integritate politică nu inspiră încredere nimănui”.
Robert D. Kaplan ajunge la concluzia că lumea unipolară de după Războiul Rece s-a încheiat, că occidentul se fragmentează și că Europa se întoarce la „geografia ei clasică”. Specialistul American sugerează că diferitele straturi de identitate politică din Uniunea Europeană „subminează” puterea NATO, „mai ale că grupările militare regionale” din „zona baltic-scandinavă, Grupul de la Vișegrad” se întăresc în Europa.
NATO se află în „moarte clinică”, spunea de curând președintele Emmanuel Macron, o teză pe care o argumentează și Kaplan în ultimul lui volum: „dacă SUA nu ar exercita o presiune puternică, nici măcar o încălcare a Articolului 5 de către Rusia n-ar putea să provoace NATO însăși să facă mai mult decât să organizeze întâlniri peste întâlniri”.
În ce privește Bulgaria, autorul American ajunge la concluzia că Rusia nici măcar nu are nevoie „de vreo invazie”, ci doar de „o zonă de influență”, pe care „o poate dobândi prin compromiterea treptată a vitalității democratice a statelor” din apropiere, iar „Ungaria, în special se află pe drumul spre așa ceva”.
În final, Kaplan scrie că Statele Unite „își pot apăra interesele, modest definite, dar nu pot schimba lumea într-o versiune a sa”, ceea ce înseamnă că America nu putea, în cele din urmă apăra Bulgaria, și cu atât mai puțin Irakul sau Afganistanul.
Facebook Forum