Macron a vorbit la o conferință de presă după ce s-a întâlnit cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, alături de cancelarul german Olaf Scholz, premierul italian Mario Draghi și președintele României Klaus Iohannis.
„Toți patru susținem statutul (Ucrainei) de candidat imediat la UE”, a spus Emmanuel Macron.
De asemenea, a spus el, Franța va intensifica livrările de arme către țara aflată în război cu Rusia, a adăugat el.
Conferința de presă comună
Și premierul italian, Mario Draghi, a spus în conferința de presă comună susținută după întâlnirea celor patru lideri UE cu președintele Zelenski, că principalul său mesaj în timpul vizitei sale la Kiev a fost că Italia dorește să vadă Ucraina cât mai repede ca parte a UE.
Cancelarul german, Olaf Scholz, a promis că Germania va continua să sprijine Ucraina atâta timp cât va avea nevoie, descriind lupta Kievului împotriva invaziei ruse drept „eroică”.
Germania a primit 800.000 de refugiați ucraineni și, de asemenea, sprijină Ucraina financiar și militar, a spus el.
„Vom continua să facem asta atâta timp cât Ucraina are nevoie de sprijinul nostru”, a declarat cancelarul german.
Zelenski a spus că invazia rusească în Ucraina echivalează cu o agresiune împotriva întregii Europe.
Cu cât Ucraina primește mai multe arme de la Occident, cu atât mai repede își va putea elibera pământul ocupat, a spus el, adăugând că a discutat despre noi sancțiuni împotriva Rusiei și reconstrucția postbelică în cadrul discuțiilor cu liderii UE.
„Acordarea statutului de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, la Consiliul European de săptămâna viitoare, este esențială în construirea unui scut puternic și durabil în jurul valorilor noastre comune”, a spus președintele Klaus Iohannis.
Scholz, Macron, Draghi și Iohannis - la Kiev
Preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz, premierul italian Mario Draghi şi preşedintele Klaus Iohannis s-au întâlnit la Kiev cu președintele Volodimir Zelenski, care i-a primit la palatul prezidențial.
Cei trei au sosit la Kiev într-o călătorie comună simbolică pentru a-și arăta sprijinul pentru Ucraina, în timp ce aceasta se luptă să reziste avansurilor rusești în estul țării. Ei au fost fotografiați împreună peste noapte într-un tren din Polonia, folosit pentru a transporta oaspeți de seamă în Ucraina, dar au fost date puține informații despre detaliile călătoriei foarte așteptate.
„Este un moment important. Este un mesaj de unitate pe care îl transmitem ucrainenilor, de sprijin, să vorbim atât despre prezent, cât și despre viitor, deoarece săptămânile următoare, după cum știm, vor fi foarte dificile”, a spus Macron reporterilor, în gara din Kiev.
Cei trei lideri au fost întâmpinați cu sirene de raid aerian în capitala Ucrainei, în timp ce Rusia continua să lovească ținte în toată țara.
Oficialii locali au declarat joi că o rachetă rusă lansată peste noapte a lovit o suburbie a orașului Sumî, din nordul Ucrainei, ucigând patru persoane și rănind șase.
Președintele României, Klaus Iohannis, care a sosit și el joi la Kiev cu trenul, dar pe altă rută, li s-a alăturat ulterior și toți patru au vizitat Irpinul, pentru ca apoi să se întoarcă la Kiev pentru discuții cu liderul ucrainean.
La scurt timp de la sosirea lor, cei patru lideri au fost fotografiați vizitând Irpinul, un oraș de navetiști, aflat la câțiva kilometri de Kiev și distrus aproape complet de bombardamentele armatei ruse, care a fost supus unora dintre cele mai grele lupte în primele săptămâni ale invaziei Rusiei.
„Nu există cuvinte care să descrie tragedia umană inimaginabilă și distrugerile îngrozitoare pe care le-am văzut astăzi la Irpin. Reiterez cu tărie apelul meu ca toți cei responsabili pentru aceste crime să fie trași la răspundere de justiția internațională, proces pe care România îl susține necondiționat”, a scris președintele Klaus Iohannis pe Facebook, la scurt timp după ce a vizitat Irpinul alături de liderii Franței, Germaniei și Italiei.
Liderii francez, italian, german și român au vizitat Irpinul
Vizita are loc pe fondul creșterii nemulțumirilor Kievului cu privire la livrările lente de arme, un oficial ucrainean afirmând în această săptămână că Ucraina a primit doar 10% din armele pe care le solicitase din vest.
Scholz a devenit ținta principală a plângerilor, Ucraina fiind deosebit de nemulțumită de ajutorul militar al Germaniei.
Ambasadorul țării la Berlin, Andrei Melnik, a declarat pentru postul german NTV că se aștepta ca Scholz să trimită arme grele care fuseseră de mult promise, dar care nu au fost încă livrate.
Prima vizită comună a liderilor celor mai mari trei economii ale UE are loc cu o săptămână înainte de summitul UE, unde liderii europeni vor discuta despre oferta Kievului de a adera la blocul celor 27 de națiuni.
Macron a temperat anterior ambițiile Ucrainei de a adera la UE, spunând că ar putea dura „zeci de ani” pentru ca Ucraina să fie acceptată în UE.
Prezența alături de liderii din Vest a lui Klaus Iohannis, lider al unei țări est-europene din fostul bloc sovietic, dă un mesaj clar de unitate a UE, semn că nu mai există două tipuri de Europe, una a Vestului și una a Estului ex-comunist, a declarat politologul Cristian Pîrvulescu la Digi 24.
De asemenea, la Kiev există temeri că cei trei lideri ar face presiuni asupra Kievului pentru a accepta un acord de pace favorabil lui Vladimir Putin, întrucât Rusia continuă să facă câștiguri în regiunea Donbas și ocupă în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei.
Comentând declarațiile recente ale lui Macron că este vital ca Occidentul să nu-l „umilească” pe președintele Rusiei, Alexei Arestovici, un consilier al lui Zelenski, a declarat pentru ziarul german Bild: „Vor spune că trebuie să punem capăt războiului care provoacă probleme alimentare și probleme economice”.
În același timp, unitatea europeană a fost zdruncinată și de consecințele invaziei rusești asupra propriilor economii: de la creșterea costului vieții, până la cea a prețurilor la energie pe tot continentul.
Un sondaj efectuat săptămâna aceasta în nouă state membre UE plus Regatul Unit arată că sprijinul pentru Ucraina a rămas ridicat, dar că preocupările s-au mutat asupra impactului economic al conflictului, sporind și mai mult temerile Kievului că sprijinul occidental ar putea să dispară pe măsură ce Rusia continuă să facă progrese în estul țării.
Vorbind joi jurnaliştilor la forumul economic internaţional anual de la Sankt Petersburg, din Rusia, Denis Pușilin, liderul autoproclamatei republici din Doneţk, a spus că speră ca aşa-numita „operaţiune militară specială” să se încheie până la sfârşitul anului și că ambele părți s-au pregătit pentru un război prelungit de uzură.
