Linkuri accesibilitate

Klaus Iohannis, pe lista pentru Președinția Consiliului European. Cât de avansată e negocierea și cum s-ar restarta cursa pentru Cotroceni


Klaus Iohannis alături de premierul italian Giuseppe Conte, actualul președinte al Consiliului European Donald Tusk, premierul grec Alexis Tsipras, și președintele Franței Emmanuel Macron

Numele președintelui României apare, într-un articol al FT, pe lista numelor care se negociază între Germania și Franța pentru funcțiile-cheie din ierarhia Uniunii Europene, iar surse politice de la București spun că discuția există, însă nu este avansată.

Într-un articol amplu, Financial Times citează numele președintelui român, Klaus Iohannis, între cele vehiculate în negocierile pentru președinția Consiliului European, deținută în prezent de Donald Tusk.

Alături de Iohannis, pentru poziția de lider și principal negociator la nivelul președinților de state ai UE mai sunt menționați și premierul Belgiei, Charles Michel, și cel al Luxemburgului, Xavier Bettel,susținuți de gruparea politică din care face parte și Emmanuel Macron (de centru), precum și prim-ministrul socialist al Portugaliei, Antonio Costa. Klaus Iohannis ar fi susținut de popularii europeni, cel mai puternic grup politic european. Financial Times precizează că Angela Merkel, cancelara Germaniei, care și-a anunțat retragerea din politică, nu este interesată de post.

Ce se pregătește la București

La București, discuția a apărut de anul trecut, când Klaus Iohannis a sugerat că nu vizează o astfel de funcție câtă vreme este președintele României. Acum, după alegerile europarlamentare și succesul de la referendum, președintele Iohannis nu a reacționat la încă la aceste informații.

Surse politice au declarat pentru Europa Liberă că Germania, prin partidul creștin-democrat, la guvernare la Berlin și conducător al negocierilor pentru popularii europeni, îl susține pe Klaus Iohannis la poziția de președinte al Consiliului European, forul care reunește șefii de stat ai UE, unde se iau marile decizii de direcție ale Uniunii. Surse liberale au spus că Iohannis este în acest moment concentrat pe campania prezidențială din România și pe implementarea referendumului.

Surse oficiale au declarat pentru Europa Liberă că negocierile europene pentru ocuparea principalelor posturi în ierarhia Uniunii sunt complicate anul acesta, întrucât există o rivalitate mai pronunțată de data aceasta între Franța și Germania. „Practic, postul pentru care este vizat Klaus Iohannis se negociază la pachet între liderii UE cu funcția de președinte al Comisiei Europene și cu cea de președinte al Băncii Central Europene, unde se pun pe masă mizele tuturor familiilor politice din Europa”, au spus sursele citate.

Franța dorește să obțină din aceste negocieri în primul rând șefia Băncii Centrale Europene, unde are doi candidați - pe Benoit Coeuré și François Villeroy de Galhau. Germania îl dorește pe președintele Băncii Centrale de la Berlin, Jens Weidmann.

Pentru postul de șef al Comisiei Europene lucrurile sunt mai complicate. Candidatul german și al popularilor europeni, Manfred Weber, este considerat prea șters, chiar dacă Germania nu renunță la nominalizarea sa. Socialiștii îl susțin pe Frans Timmermans, în vreme ce liberalii merg cu Margrethe Vestager. Există și formule de rezervă, care ar putea răsturna negocierile -premierul olandez Mark Rutte și cel irlandez, Leo Varadkar. Ambii apar în presa europeană ca posibil ocupanți și ai funcției de președinte al Consiliului European.

”Klaus Iohannis este încântat de nominalizare, însă ar fi mai degrabă interesat de un astfel de post în legislatura viitoare, adică, după finalizarea celui de-al doilea mandat de președinte al României”, ne-au declarat surse liberale.

Restartarea jocului politic intern

În cazul în care președintele Iohannis ar accepta numirea în postul european - care are loc în toamnă, când campania pentru prezidențiale în România este în toi - jocul politic de la București pentru Președinția României s-ar restarta.

  • Practic, liberalii ar pierde poziția dominantă în cursa prezidențială și ar fi nevoiți să-și numească un nou candidat. Ludovic Orban dorește, potrivit informațiilor din PNL, să devină premier după alegerille din 2020 și deja se confruntă cu rivalitate în partid din partea lui Rareș Bogdan, care nu a preluat încă șefia filialei București a PNL. Se pare că în interiorul PNL s-au creat deja premisele pentru o competiție oficială între Rareș Bogdan și Ludovic Orban pentru controlul PNL, care ar putea să tulbure coeziunea asigurată acum de prezența în fruntea statului a lui Klaus Iohannis.
  • La Alianța USR+, este declanșată deja competiția între nominalizarea lui Dan Barna sau a lui Dacian Cioloș în cursa pentru Palatul Cotroceni. Barna se află într-o ofensivă mediatică deja, care anunță o negociere intensă în sânul alianței, în condițiile în care nu este clar dacă Dan Barna mai este interesat de obținerea funcției de premier după parlamentarele de anul viitor. Și aici sunt importante funcțiile europene, câtă vreme Dacian Cioloș este propulsat de Franța pentru obținerea președinției grupului Renew Europe, al treilea ca importanță în Parlamentul European, creat prin fuziunea grupului ALDE și a Mișcării En Marche, a lui Macron, din care USR+ fac parte.
  • În fine, la PSD o eventuală restartare a cursei prezidențiale ar spori neînțelegerile din interiorul partidului după pierderea usturătoare a alegerilor de la 26 mai. În cazul PSD, nu doar lipsa de candidați bine plasați se află pe masa problemelor de rezolvat, ci și disputa candidat din interiorul partidului sau din exterior, PSD nu a câștigat prezidențialele decât cu Ion Iliescu, iar anul acesta se fac 20 de ani de când social-democrații pierd Palatul Cotroceni. În acest moment, în interiorul partidului se discută despre candidaturi la care s-au înscris din voință proprie Liviu Pleșoianu și Șerban Nicolae, iar Viorica Dăncilă clamează dezinteresul pentru funcție, asemenea Gabrielei Firea. Ambele sunt mai interesate de obținerea președinției PSD, funcție care le-ar putea propulsa în cursa pentru Cotroceni
  • Din afara partidului ar putea veni mai multe șanse, în cazul în care ar accepta ofertele deja lansate, potrivit unor surse social-democrate, lui Ioan Aurel Pop, președintele Academiei (care spune pe facebook că nu este interesat de o cursă prezidențială) sau Vasile Dâncu, sociologul bine plasat la Academia de Informații și care se declară apolitic, deși a fost vicepremier în 2016, în Guvernul Cioloș, nominalizat de PSD. Interesat de o nominalizare la prezidențiale ar mai fi, din aceeași zonă, și Remus Pricopie, fost ministru al Educației în Guvernul Ponta, cu funcții academice la Academia de Informații și SNSPA.

Facebook Forum

Multimedia

Meleșcanu confirmă negocierile cu Dăncilă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:01 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG