Linkuri accesibilitate

Klaus Iohannis, după întâlnirea cu șeful Camerei Reprezentanților: România, interesată de un „rol mai important” în securitatea energetică


Romania The President of Romania, Klaus Iohannis, and the President of the House of Representatives, Mike Johnson, May 9, 2024
Romania The President of Romania, Klaus Iohannis, and the President of the House of Representatives, Mike Johnson, May 9, 2024

Președintele Klaus Iohannis și șeful Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, s-au întîlnit joi la Washington.

„Președintele României a transmis aprecierea pentru atenția arătată de legislativul american, în special Camera Reprezentanților, pentru cooperarea cu țara noastră și cu alte state europene în promovarea securității și prosperității euroatlantice”, transmite Administrația Prezidențială.

Aspirant la șefia NATO, în concurență cu premierul olandez, Mark Rutte, Klaus Iohannis a salutat adoptarea de Congresul SUA a pachetului de asistență pentru Ucraina.

Iohannis a subliniat, de asemenea, angajamentul autorităților române de a consolida Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, inclusiv în domeniul securității energetice, arată sursa citată. El a exprimat disponibilitatea României de a juca un rol mai important în asigurarea securității energetice la nivel regional.

Totodată, el a evocat rolul României de furnizor de securitate după ce „a trecut în revistă evoluțiile recente din relația bilaterală, cu accent pe cooperarea în domeniul securității” și a accentuat „situația complexă de securitate din regiunea Mării Negre, cu relevanță transatlantică, și a salutat interesul manifestat de Congresul SUA pentru aceasta.”

Șeful statului român „a încurajat continuarea dialogului cu reprezentanți ai Parlamentului și ai Guvernului României, pentru identificarea de posibilități de acțiune comună vizând atingerea obiectivelor împărtășite de cele două țări”, se mai spune în comunicatul Administrației Prezidențiale.

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit marţi seară de preşedintele SUA, Joe Biden, la Casa Albă, într-o vizită de lucru pe care şeful statului român o face la Washington.

Printre subiectele discutate s-au numărat: întărirea securității la Marea Neagră și a flancului estic al NATO, găsirea de noi modalități pentru a ajuta Ucraina, dar și necesitatea întăririi militare a României prin creșterea cheltuielilor.

Vizita a coincis cu împlinerea a 20 de ani de când România a devenit membru NATO și a 75 de ani de la fondarea Alianței Nord-Atlantice.

La întâlnirea cu președintele american, Klaus Iohannis a discutat cu președintele american și despre aspirația sa la șefia NATO. „Și acest punct a fost atins în discuția noastră tete-a-tete și am decis să continuăm dialogul”, a spus președintele român într-o conferință de presă susținută apoi la Ambasada României din SUA.

El a refuzat să ofere, însă, detalii suplimentare.

În ceea ce privește decizia la nivelul NATO, privind candidatura sa și a premierului olandez Mark Rutte, Iohannis a recunoscut că „există riscul să nu fie consens”, dar a spus că prezența a doi candidați, departe de riscul de a „rupe unitatea” prezintă beneficiul de a deschide noi teme.

Iohannis a spus că a discutat cu președintele american și despre parteneriatul strategic, despre cum poate fi făcut mai puternic ca să răspundă „provocărilor din acest context complicat.”

„I-am mulțumit președintelui Biden pentru contribuția SUA la securitatea României și flancului estic și recunoașterea importanței Mării Negre. Prezența trupelor americane pe teritoriul țării noastre reprezintă un factor de importanță și stabilitate nu doar pentru România ci și pentru întreaga regiune.”

El a spus că România trebuie să se întărească militar, să devină mai puternică, ceea ce presupune investiții mai mari și a vorbit despre necesitatea unui sistem de alimentare cu carburant pentru tot frontul estic al NATO și despre nevoia unor sisteme de apărare antiaeriană, de care și Ucraina are nevoie.

„Președinte Biden a menționat la întâlnirea noastră și am zis că sunt deschis să discutăm. Asta înseamnă că trebuie discutat în CSAT să vedem ce putem da și ce putem primi în schimb, pentru că nu este acceptabil ca România să rămână fără”, a declarat Klaus Iohannis.

El a amintit că România are un singur sistem Patriot funcțional, dar a spus că „altele sunt pe cale de operatizare”.

„România va continua să sprijine Ucraina, prioritatea noastră comună atât a UE cât și a SUA e de a nu permite Rusiei să câștige războiul din Ucraina”, a mai spus Klaus Iohannis.

Tot la întâlnirea cu președintele american, Iohannis a spus că a discutat și despre programul Visa Waiver, „aspect important pentru toți cetățenii români” și că „obiectivul nostru e să îndeplinim condițiile și suntem încrezători că se va întâmpla în viitorul nu foarte îndepărtat.”

Din delegaţia oficială care îl însoţeşte pe preşedintele României la Washington fac parte ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, şi viceprim-ministrul Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne.

Miercuri, preşedintele Klaus Iohannis a primit Distinguished International Leadership Award pentru anul 2024, un premiu care i-a fost acordat la gala Atlantic Council Distinguished Leadership Awards.

Consiliul Atlantic din SUA a decis ca pentru anul 2024 să acorde acest premiu preşedintelui României, ca o recunoaştere a carierei sale şi a rolului său de lider transatlantic şi european.

Klaus Iohannis este primul şef de stat european care primește această distincţie în cei 24 de ani de la înfiinţarea premiului.

Consiliul Atlantic este o organizaţie americană de tip „think tank”, fondată în anul 1961, cu o activitate bogată în domeniul afacerilor internaţionale.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG