Președintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, la Bruxelles, înaintea unei noi runde de discuții privind noul buget al Uniunii Europene pentru următorii 7 ani, că negocierile au avut loc toată noaptea și că rezultatul este „dezamăgitor”, nefiind înregistrate progrese.
Klaus Iohannis a spus că la discuțiile generale de joi a insistat pentru banii alocați pentru dezvoltarea comunităților locale prin Politica de coeziune și pentru fondurile din cadrul Politicii Agricole Comune, cu un „accent special pe fondurile destinate dezvoltării rurale, unde au apărut în această propunere de buget reduceri care ni se par prea mari”.
„Părerile au fost destul de împărțite, trebuie să spun lucrurilor pe nume. Sunt state membre care își doresc un buget considerabil mai mic decât cel propus. Majoritatea dintre noi ne dorim un buget cel puțin atât cât este propus sau mai mare. Au urmat discuții în formate mici, bilaterale, reprezentanții statelor cu conducerea Consiliului și Comisiei, aceste discuții au durat până la ora 6 dimineața, când am intrat eu cu echipa mea la negocieri, însă rezultatul este, cel puțin până în momentul acesta, dezamăgitor. Nu pot să spun că s-au făcut progrese. Pozițiile nu s-au apropiat și, astăzi, peste câteva minute, intrăm iarăși într-o ședință în plen și încercăm să vedem dacă putem să obținem un progres în aceste negocieri”, a declarat președintele.
Klaus Iohannis a mărturisit că liderii europeni sunt, în marea lor majoritate, „destul de sceptici”.
Președintele a explicat faptul că, dacă liderii europeni nu ajung la un acord pe actuala propunere de buget, „ea trebuie uitată și venit cu altă propunere care, iarăși, va necesita zile până se elaborează, se renegociază”.
„Deci procesul s-ar putea să fie unul destul de lung până în final”, a mai spus Iohannis.
Klaus Iohannis crede că ar mai putea avea loc cel puțin încă un summit dedicat Cadrului Financiar Multianual.
Summitul UE special, care se desfășoară în aceste zile la Bruxelles, a fost convocat de noul președinte al Consiliului European, Charles Michel, pe fondul ieșirii Marii Britanii din UE, ceea ce înseamnă că dispare contribuția acesteia, de 13,5 miliarde de euro, la bugetul european. Liderii europeni trebuie să stabilească modul în care fiecare țară va contribui la bugetul comun și cum vor fi împărțiți banii pe următorii 7 ani.
