„Nu, acest lucru nu este adevărat. Nu corespunde realității”, a spus Peskov, întrebat de jurnaliști, transmite agenția rusă de stat TASS.
„Poziția noastră este că avansarea infrastructurii militare a NATO de-a lungul mai multor, în curând aproape 10, valuri (de expansiune) spre frontierele noastre este un motiv de îngrijorare pentru noi. Această poziție a noastră este bine-cunoscută de toată lumea, nu este un secret pentru nimeni", a adăugat Peskov.
Agenția rusă de presă de stat scrie despre declarațiile făcute de Cristian Diaconescu, șeful Cancelariei prezidențiale, în articolul în care relatează despre răspunsul Kremlinului.
„Anterior, consilierul președintelui României pe probleme de apărare și securitate națională, Cristian Diaconescu, a declarat că, în timpul discuțiilor dintre delegațiile Rusiei și SUA de la Riad, partea rusă a cerut retragerea NATO din țările est-europene. Potrivit acestuia, SUA au respins această cerere”, explică TASS.
Cristian Diaconescu a spus miercuri la Antena 3 CNN că reprezentanții Rusiei au solicitat Statelor Unite, în timpul negocierilor de la Riad, retragerea NATO din Europa de Est, inclusiv din România, pentru ca Moscova să preia controlul zonei, după modelul de dinainte de 1997. El a precizat că partea americană a „refuzat, în acest moment, dar nu avem garanții”.
Întrebat de realizatorul emisiunii dacă „rușii s-au așezat la masă cu gândul că se așează la o nouă Ialta”, Diaconescu a confirmat.
„Așteptările lor țin de faptul că la un moment dat SUA ar determina înăuntrul NATO partenerilor europeni să retragă garanțiile de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997. Deci ca noi, cei intrați după 1997, să nu mai beneficiem de aceste garanții de securitate, urmând ca, privind situația din aceste zone, să intrăm într-un context de negociere în care nu am fi implicați, ca la Ialta, și care, în mod evident, ar duce la recunoașterea unei zone de influență a Rusiei. Nu e interpretarea mea, este exprimarea lor”, a mai spus șeful Cancelariei Prezidențiale.
Ulterior, Diaconescu a revenit și a spus la alte două posturi de televiziune că s-a referit de fapt la negocieri din 2022, când „Rusia a cerut revenirea României în sfera sa de influență”.
Joi dimineață el a insistat și a spus la Digi24 că s-a referit la anul 2022. „O politică extrem de complicată pe care Federația Rusă a anunțat-o încă din 2022 când se încerca determinarea Moscovei de a se retrage din Ucraina. Pe calea negocierilor, statele NATO făceau demersurile corespunzătoare. Cum se știa din acea perioadă, cererea explicită a Federației Ruse a fost retragerea garanțiilor de securitate pe aliniamentul din 1997.”
Și Financial Times a scris că în timpul discuțiilor de la Riad din 18 februarie delegații ruși au cerut retragerea NATO ca o condiție pentru „normalizarea relațiilor”, dar l-a citat tot pe șeful administrației prezidențiale din România.
FT scrie, însă, despre concesiile aduse Moscovei de administrația Trump în ultimele zile – de la excluderea aderării la NATO pentru Ucraina, până la promisiunea de a normaliza relațiile SUA cu Rusia – care „fac să fie nervoase guvernele din statele din estul alianței din prima linie în legătură cu intențiile președintelui american” și citează un „înalt oficial din regiune”.
„Am informat pe larg Washingtonul la diferite niveluri, [nu sunt] sigur ce se scurge până la Trump. Deci riscul și îngrijorarea rămâne că Rusia păcălește Washingtonul să facă presiuni asupra Ucrainei.”
Presa internațională a scris că delegația SUA ar fi respins cererea Rusiei, dar că este incert ce concesii ar putea lua în considerare președintele Donald Trump pentru a asigura un acord cu Rusia pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei.
Președintele rus Vladimir Putin susține frecvent că NATO reprezintă o amenințare pentru Rusia, acuzând alianța că încearcă să-și extindă granițele spre est.
Moscova a folosit în mod repetat posibila intrare a Ucrainei în NATO ca justificare pentru lansarea invaziei sale pe scară largă.
Rusia a cerut retragerea NATO de pe flancul său estic în timpul discuțiilor eșuate de la sfârșitul anului 2021, menite să prevină invazia iminentă pe scară largă a Ucrainei. Alianța a respins cererea la momentul respectiv.
