De luni, 17 februarie, când în Arabia Saudită, la Riad, au început negocierile americano-ruse privind relațiile între cele două puteri și încetarea războiului din Ucraina, Europa a intrat în vrie.
Pe de o parte, țările europene, membre ale UE și/sau NATO, precum și Ucraina se simt furioase și jignite că nu au fost chemate la negocierile din Orientul Mijlociu.
Pe de altă parte, în același context, tot mai mulți lideri europeni cer ca Europa să-și ia apărarea în propriile mâini – de teama că Statele Unite, conduse de președintele Donald Trump, nu vor mai dori să contribuie la securitatea celorlalți 31 de aliați, majoritatea din Europa.
Între acești aliați se află și România.
Potrivit consilierului prezidențial, șef al Cancelariei președintelui interimar Ilie Bolojan, Cristian Diaconescu, soarta României, a țărilor care au făcut parte din URSS și a celor care au fost sub sfera de influență comunistă rusă au fost pe masa negocierilor, luni și marți, în Arabia Saudită.
Iată ce a declarat miercuri seara, la postul de televiziune Antena 3 CNN, Cristian Diaconescu, întrebat dacă la Riad „rușii s-au așezat la masă cu gândul că se așează la o nouă Ialta”, Ialta fiind reuniunea din ianuarie 1945, unde liderul sovietic, I.V. Stalin, președintele american, Franklin Delano Roosevelt și premierul britanic, Winston Churchill au parafat înțelegerea privind împărțirea Europei în sfere de influență, la finele celui de-al doilea Război Mondial.
„Așteptările lor (ale rușilor, n.red.) țin de faptul că, la un moment dat, SUA ar determina înăuntrul NATO partenerii europeni să retragă garanțiile de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997.
Deci ca noi, cei intrați după 1997, să nu mai beneficiem de aceste garanții de securitate, urmând ca, privind situația din aceste zone, să intrăm într-un context de negociere în care nu am fi implicați, ca la Ialta, și care, în mod evident, ar duce la recunoașterea unei zone de influență a Rusiei. Nu e interpretarea mea, este exprimarea lor”, a spus șeful Cancelariei Prezidențiale.
Realizatorul emisiunii l-a întrebat pe șeful Cancelariei Prezidențiale dacă România are informații despre ce s-a discutat la Riad din surse diplomatice de la aliați. „Da, am fost informați, are o relevanță în ce privește relevanța României. Le-am primit, nu le-am cerut noi”, a spus Diaconescu.
Ulterior, miercuri seara, la Realitatea Plus, și joi dimineața, la Digi24, Cristian Diaconescu a spus că de fapt, în intervenția de la Antena 3 CNN, din seara precedentă, se referea la cererile anterioare ale Rusiei, care nu au fost acceptate de SUA „nici atunci, și nici acum”.
În decembrie 2021, Rusia a dat un ultimatum Occidentului. Se întâmpla cu două luni înainte ca trupele rusești să invadeze Ucraina, pe 24 februarie 2022.
Moscova a cerut, printre altele, garanţii din partea NATO potrivit cărora blocul militar va înceta să se mai „extindă” şi, mai mult, va reveni la graniţele sale din 1997.
România a aderat la NATO în 2004.
NATO și SUA au refuzat în 2022 cerința Rusiei, explicând că fiecare țară ar dreptul să-și stabilească singură destinul.
Ce spune ministrul român de Externe după declarațiile consilierului prezidențial
La câteva minute după declarațiile fostului ministru de Externe Cristian Diaconescu, actualul șef al diplomației române, Emil Hurezeanu, a spus că garanțiile de securitate pentru România sunt în funcțiune prin calitatea țării de membru NATO și UE, dar și datorită parteneriatului strategic cu SUA.
„Nu avem o poziție pentru o schimbare inexistentă. Încă nu există nicio intenție confirmată că sferele de influență pot fi schimbate, redistribuite”, a explicat ministrul Emil Hurezeanu.
Ministrul de Externe a adăugat că nu deține informații că americanii și rușii ar fi discutat la Riad despre o împărțire a sferelor de influență în Europa.
„Au existat multe discuții și la Riad, dar și pe alte scene unde se pregătesc și au loc negocieri în această fază. Ele nu sunt definitive, secvențele se succed rapid, încă nu avem concluzii și nu avem nici confirmări.”
Donald Trump spune că trupele americane ar trebui să rămână în Europa
Marți seara, întrebat la o conferință de presă dacă ar fi dispus să ia în calcul retragerea tuturor trupelor americane din Europa, președintele american Donald Trump a declarat că „nimeni nu mi-a cerut să fac asta, așa că nu cred că ar trebui să facem asta. Nu aș vrea să fac asta.”
„Dar această chestiune nu a intrat niciodată în discuție cu adevărat.”
Anterior, pe 14 februarie, în Polonia, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, declarase că „nivelul trupelor americane de pe continent (Europa) este unul important”.
Dar „ceea ce se va întâmpla peste 5, 10, 15 ani e o discuție mai amplă care reflectă nivelul de amenințare, poziția Americii, nevoile noastre de pe tot globul, și, cel mai important, capacitatea țărilor europene de a avansa în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare”, a subliniat el.
Ziarul german Bild: Italia se pregătește de retragerea trupelor americane
În acest context, mai multe state europene sunt îngrijorate că SUA și-ar putea retrage complet militarii din Europa, scrie ziarul Bild.
Jurnaliștii de la publicația germană au scris miercuri că Italia a început să se pregătească pentru o eventuală retragere a militarilor americani din Kosovo.
Dacă asta s-ar întâmpla, completează ziariștii de la Bild, „aliații europeni ar fi singuri în Balcani împotriva prietenului lui Putin, Aleksandar Vučić, și a puternicei sale armate sârbe”.
Potrivit Bild, serviciile secrete din mai multe țări occidentale se tem că negocierile începute la Riad ar putea duce la retragerea trupelor americane din multe părți ale Europei.
„Conform informațiilor noastre, este vorba despre cerințele lui Putin din 2021, adică o retragere a trupelor americane din toate statele NATO care au aderat la alianță după 1990”, citează Bild un oficial de securitate est-european.
De asemenea, fostul ministru de Externe lituanian, Gabrielius Landsbergis, a vorbit pe X despre „noua arhitectură de securitate din Europa” cerută încă din 2021 de Rusia și care ar putea însemna retragerea NATO din toate țările, cu excepția estului Germaniei.
El a explicat și cum NATO poate ajunge irelevant în Europa.
„Donald Trump nu poate merge mai departe și să-i promită unilateral lui Putin o anulare a extinderii NATO, pentru că asta ar necesita acordul tuturor membrilor. Dar Trump poate pur și simplu să retragă trupele americane de pe Flancul Estic, ceea ce ar avea aproape același efect”, a avertizat Gabrielius Landsbergis.
România caută să aducă în țară trupe străine NATO suplimentare
Ministrul român de Externe, Emil Hurezeanu, a declarat pentru Europa Liberă, joi, 20 februarie, că „nu se pune problema retragerii trupelor americane din România. Nu există un anunț oficial al Administrației Trump în acest sens”.
În ultimii doi ani, mai mulți oficiali de la București au declarat că în România există peste 5.000 de militari NATO străini, din care majoritatea, aproximativ 4.000, sunt americani.
Potrivit Departamentului de Stat al SUA, în România sunt 3.000 de angajați americani care lucrează în diferite baze militare din România.
Alți aproximativ 1.500 sunt francezi, iar ei formează – alături de alte sute de militari spanioli, luxemburghezi, polonezi – Grupul de Luptă NATO din România, înființat de Alianța Nord Atlantică abia după ce Rusia a invadat Ucraina.
În luna mai, Grupul de luptă al NATO dislocat în România ar fi urmat să-și tripleze mărimea – să crească temporar în capacitate, la peste 4.000 de militari. Misiunea a fost amânată pentru moment.
Ridicarea la nivel de brigadă a Grupului de Luptă din România a fost preconizată încă de la înființarea structurii, în 2022, la summitul NATO de la Madrid, primul de după invadarea Ucrainei de către Rusia.
Sosirea altor mii de militari NATO în România, la Grupul de Luptă de la Cincu, urmărea exersarea dislocării rapide, în România, de soldați și echipamente militare de luptă.
Misiunea a fost pregătită în detaliu peste un an și jumătate, dar, acum mai bine de o lună, Forțele Franceze au cerut amânarea ei invocând alegerile prezidențiale care vor avea loc în luna mai în România.
Surse militare NATO au precizat pentru Europa Liberă că militarii francezi au ajuns la concluzia că deplasarea și antrenarea unor mii de militari în săptămânile preelectorale din România nu ar fi fost potrivite în perioada alegerilor.
Marți, după întâlnirea cu președintele Franței, Emmanuel Macron, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a declarat că a discutat cu omologul său inclusiv despre posibilitatea trimiterii mai multor militari francezi pe teritoriul național.
„Am reconfirmat stabilitatea prezenței militare franceze în România, la solicitarea țării noastre. Avem un contingent important francez care contribuie alături de celelalte contingente ale țărilor aliate, ale Statelor Unite, la securitatea țării noastre, și am confirmat că această prezență va fi consolidată în perioada următoare”, a afirmat președintele interimar român.
În domeniul militar, mai multe contracte de înzestrare a Armatei Române, planificate, cu nave tip corvete, elicoptere sau muniție din Franța nu au avut rezultate până acum.
Ce poate face România pentru a păstra trupele americane
Europa Liberă a discutat despre situația actuală cu un fost înalt demnitar care a fost implicat în mai multe negocieri privind securitatea României.
Acesta a declarat, sub protecția anonimatului, că, din punctul său de vedere, SUA și-ar slăbi poziția în Europa de Est dacă ar retrage trupele din România.
Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu a fost folosită de mai multe ori de Armata SUA, inclusiv în timpul misiunilor sale din Afghanistan din anii 2000, pentru transport de trupe și echipamente.
Iar la Câmpia Turzii, Statele Unite au investit aproximativ 130 de milioane de dolari.
Dar, spune aceeași sursă, România „ar trebui să discute acum, urgent cu reprezentanți cu putere de decizie din Administrația SUA, inclusiv despre avantajul prezenței militarilor americani aici în perspectiva reconstrucției Ucrainei și chiar a explorării și exportării de minerale rare din Ucraina”.
Odată cu blocarea acordului privind exportul de cereale ucrainene pe Marea Neagră, România a creat – cu bani de la Uniunea Europenă – așa numitele coridoare de solidaritate: rute rutiere, feroviare și navale, pe care Ucraina a exportat peste jumătate dintre produsele sale agricole.
Sursa citată mai sus crede că asemenea activități, cu rezultate bune, trebuie valorificate și folosite ca argument în negocierile cu SUA.
Fostul demnitar este de părere că, dacă Statele Unite și-ar retrage trupele din Europa de Est, așa cum vrea Rusia și cum spune șeful Cancelariei Prezidențiale că a cerut din nou Moscova la Riad, garanțiile de securitate ale NATO vor avea o valoare mult mai mică decât acum.
Garanțiile de securitate înseamnă că, în caz de atac, partenerul din NATO te ajută.
„Dar dacă în România nu ar mai fi trupe americane (negociate de România și SUA prin acord direct, bilateral, nu în cadrul NATO), și nici undeva aproape, tot în Europa, și nici echipamente militare, cum s-ar mai aplica garanția?”, completează sursa Europei Libere.
În această situație, România ar trebui de asemenea să convingă cât mai mulți aliați europeni din NATO să trimită militari și echipamente cât mai puternice la noi.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
