În preajma zilei naţionale, care se sărbătoreşte pe data de 3 octombrie, guvernul german a dat publicităţii raportul anual în care se prezintă şi se analizează procesul de apropiere a landurilor răsăritene de cele occidentale. Raportul pe anul 2019 („Jahresbericht der Bundesregierung zum Stand der deutschen Einheit 2019”) prezintă situaţia generală din est. În centrul raportului se află situaţia economică, politică, socială şi culturală din noile landuri la 30 de ani de la dispariţia Zidului din Berlin.
Raportul insistă, bineînţeles, asupra succeselor înregistrate. În acelaşi timp prezintă şi problemele nedepăşite şi nerezolvate. Mai ales cele care sunt tematizate în est şi resimţite acolo ca forme evidente ale decalajului economic şi social. Faptul că o parte însemnată a electoratului est-german preferă în ultimii ani să voteze cu naţionaliştii autoritari din partidul anti-sistem „Alternativa pentru Germania” (AfD) este un fenomen îngrijorător şi constituie mai mult decât o simplă reacţie de protest.
În dezbaterile din Bundestag, declanşate după prezentarea Raportului, partidele de opoziţie au deplîns tocmai evidenţa decalajului între cele două părţi ale Germaniei. Dacă procesul apropierii va continua în ritmul actual, a spus un deputat, acesta o să dureze cîteva decenii pînă ce se va ajunge la o armonizare perfectă. În mass-media germană s-a comentat faptul că funcţiile superioare în est sunt ocupate numai de persoane venite din vest. Nici o universitate din est nu este condusă de un rector născut în partea răsăriteană. Aceeaşi situaţie este şi în justiţie, unde nici un judecător superior nu vine din răsărit. Din 120 de înalţi funcţionari care activează în diferitele ministere răsăritene, doar 3 sunt din est.
Responsabilul guvernamental pentru land-urile estice, Christian Hirte, a prezentat un bilanţ pozitiv, arătînd că în est au crescut salariile, iar pensionarii răsăriteni nu sunt ameninţaţi în acelaşi grad de sărăcia ca şi cei din vest. Faptul că esticii se consideră cetăţeni de clasa a II-a, a conchis Hirte, este o dovadă că procesul unificării încă nu s-a încheiat. Tot el a mai atras atenţia asupra faptului că în partea răsăriteană lipsesc întreprinderi internaţionale care oferă locuri de muncă unor persoane cu înaltă calificare.
„Situaţia economică şi socială din răsărit este cu mult mai bună decât ne-am imaginat în urmă cu 30 de ani”, a reliefat Hirte, arătând în acelaşi timp că foarte mulţi oameni din est sunt obosiţi din cauza transformărilor („veränderungsmüde”) şi nu înţeleg proiectata închidere a minelor de cărbuni, fenomenul migraţiei, digitalizării şi globalizării.
Dintr-un sondaj realizat de Fundaţia Körber se desprinde că peste 30 la sută dintre cetăţenii noilor land-uri se simt mai apropiaţi de răsăritul european decît de occident. Din analizele sondajului se desprinde şi faptul că există un soi de identitate răsăriteană care poate fi depistată şi în alte ţări din fostul bloc sovietic. Astfel, est-germanii se consideră într-o mai mare măsură legaţi de cetăţenii din fostele state comuniste decît de ţările occidentale.
37 la sută dintre germani cred că unificarea Germaniei încă nu s-a produs. În est, 50 la sută dintre cei chestionaţi sunt de părere că unitatea nu a fost realizată. Doar 47 la sută dintre răsăriteni consideră unitatea drept un succes.
Facebook Forum