Pentru Piet Ploeg, a fost un deceniu de doliu și eforturi de a-i pedepsi pe cei vinovați - doborârea zborului 17 Malaysia Airlines este „ceva peste care nu se poate trece niciodată”.
Pe 17 iulie 2014, fratele, cumnata și nepotul lui Ploeg erau printre cei 298 de oameni de la cursei bordul MH17. O rachetă rusească a lovit avionul care mergea de la Amsterdam la Kuala Lumpur și l-a doborât deasupra Ucrainei, atrăgând atenția asupra a ceea ce pe atunci era un război de trei luni în Donbas, în estul Ucrainei, între separatiștii susținuți de Rusia și forțele Kievului.
Acum, după un război de zece ani și invadarea totală a Ucrainei, care a început în februarie 2022 și a făcut de atunci zeci de mii de noi victime, doborârea MH17 reprezintă „un avertisment mai relevant ca niciodată”, a declarat pentru RFE/RL Hyunduz Mamedov, fost procuror general adjunct care a reprezentat Ucraina în echipa comună de anchetă (JIT) condusă de Olanda, țara care a investigat tragedia.
În noiembrie 2022, o instanță din Țările de Jos a condamnat, în lipsă, doi foști agenți de informații ruși și un lider separatist ucrainean pro-Moscova pentru crimă, la închisoare pe viață.
Al patrulea inculpat, un rus care a fost singurul suspect reprezentat de avocații apărării la proces, a fost achitat din lipsă de probe.
Ancheta nu a stabilit exact cine a tras racheta.
Aceasta este „o întrebare fără răspuns”, a declarat Ploeg, președintele Fundației pentru Dezastre MH17, care reprezintă familiile victimelor, pentru RFE/RL.
Doborârea avionului MH17
În data de 17 iulie 2014, cursa Malaysia Airlines de la Amsterdam Schiphol la Kuala Lumpur a trecut deasupra teritoriului Ucrainei, la începutul conflictului din estul țării, soldat cu anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia.
Deși zbura regulamentar, la 300 de metri deasupra spațiului restricționat, avionul a devenit o țintă pentru separatiștii proruși.
MH17 a fost doborât cu o rachetă de fabricație rusească, lansată de pe un câmp de luptă din estul Ucrainei.
În urma incidentului și-au pierdut viața 298 de persoane, printre care 80 de copii. Pasagerii proveneau din 17 țări diferite, majoritatea fiind olandezi sau malaezieni.
Rusia a negat vehement orice implicare în doborârea zborului MH17, dând vina pe forțele ucrainene
În februarie 2023, procurorul Digna van Boetzelaer a declarat că ancheta se încheie în ciuda „indiciilor puternice” că președintele rus Vladimir Putin a fost personal implicat, pentru că a decis să furnizeze rachete Buk forțelor din Donbas, susținute de Rusia.
„De ani de zile am încercat să demonstrăm controlul și responsabilitatea eficientă a Kremlinului în acest caz”, a spus Mamedov.
„Reticența partenerilor noștri de a califica agresiunea hibridă a Rusiei drept război împotriva Ucrainei s-a încheiat abia după ce Putin a lansat invazia pe scară largă”.
Atât Mamedov, cât și Ploeg își pun mari speranțe în cazurile aduse împotriva Rusiei de Ucraina și Țările de Jos la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
În ianuarie 2023, instanța cu sediul la Strasbourg a declarat că cazurile privind presupusele încălcări ale drepturilor omului în regiunile Donețk și Lugansk din Ucraina și doborârea zborului MH17 sunt „admisibile”, semnalând că Rusia poate fi trasă la răspundere pentru încălcarea drepturilor omului în Donbas.
O altă cale legală de a trage Rusia la răspundere este un caz la Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a ONU, în care Ucraina a acuzat Rusia că a încălcat un tratat împotriva terorismului prin finanțarea forțelor anti-Kiev din Ucraina.
Dar Mamedov îl consideră mai puțin promițător.
Instanța supremă a ONU a constatat în ianuarie 2023 că Rusia a încălcat părți ale unui tratat ONU împotriva terorismului, dar a refuzat să se pronunțe asupra acuzațiilor că ar fi responsabilă de doborârea MH17, declarând că încălcările legii împotriva finanțării terorismului se aplică doar la sprijin monetar și financiar, nu și la furnizarea de arme sau antrenament.
„Comunitatea internațională trebuie să-i pedepsească pe făptuitori, de la persoana care a apăsat butonul până la persoana care poartă responsabilitatea finală”, a declarat Mamedov pentru RFE/RL.
Pe 17 iulie, ministrul australian de Externe a declarat că Australia promite să tragă Rusia la răspundere pentru doborârea zborului MH17.
Dintre cele 298 de persoane aflate la bordul avionului doborât, 38 erau australieni.
Pe măsură ce războiul continuă, mulți ucraineni și susținători ai Ucrainei sunt îngrijorați nu numai de cursul său, ci și de șansele de a face Rusia responsabilă pentru o listă prelungită de presupuse crime de război.
„Cazul lui MH17 este dovada că răul nepedepsit se întoarce cu amplitudini de multe ori mai mari”, a declarat pentru RFE/RL Roman Liubii, regizor de film ucrainean și creatorul filmului Iron Butterflies, pe care festivalul de la Berlin l-a numit un documentar „sobru, dar poetic” despre MH17.
Pelicula din 2023 combină filmări de arhivă și interviuri și face paralele între trecut și prezent.
„În 2014, întreaga lume a aflat despre războiul din Ucraina, dar nu am fost capabili să controlăm povestea asta”, spune Liubi.
„Trebuie să schimbăm asta dacă vrem să vedem Rusia confruntându-se cu propriul său proces de la Nürnberg în viitor”.
Pe 8 iulie, cu nouă zile înainte de aniversarea a 10 ani de la doborârea lui MH17, o rachetă rusească a lovit un spital de copii din Kiev, ucigând două persoane și rănind peste 50, inclusiv copii.
„Rusia și-a arătat din nou fața nemiloasă, a unui stat căruia nu îi pasă de drepturile omului și este indiferent față de adevăr”, a spus Ploeg după atac.
Nu este sigur că victimelor atacului li se va face vreodată dreptate.
„În ultimul deceniu, am învățat că dreptul internațional este destul de clar, politica internațională este cea care îngreunează lucrurile”, a spus el.
