Linkuri accesibilitate

„Laptele și cornul” vs „Masa caldă” - cum nu reușește statul să combată abandonul școlar


1,9 milioane de școlari vor beneficia în anul școlar 2021-2022 de programul „Laptele și cornul”.

38 de milioane de euro vor ajunge la firmele care se ocupă de distribuția fructelor, laptelui și cornului în școlile din România, în 2021-2022, și doar 0,8 milioane la cele care asigură o masă caldă. Cele două programe menite să combată abandonul școlar sunt primite diferit de beneficiari. 

Peste 1,9 milioane de copii din grădinițele și școlile primare și gimnaziale autorizate sau acreditate vor primi și anul acesta lapte, corn și fructe. În ultimii ani, programul a primit o serie de critici pe motiv că furnizează bani firmelor de partid sau că risipește banii pe cei care nu au nevoie.

Laptele și cornul - pentru unii mumă, pentru alții ciumă

Mii de copii din București și alte orașe mari au refuzat anul trecut să primească laptele și cornul oferite de stat. Clase întregi au făcut cerere, cu ajutorul diriginților, să fie scoase de pe lista de distribuție pentru că, altfel, produsele s-ar risipi.

Am încercat să vorbim să fie distribuite în comunitățile defavorizate, dar nu am găsit o soluție cu școala așa că am preferat să renunțăm de tot, în speranța că măcar nu vor mai fi cheltuiți bani aiurea de la bugetul de stat”, a declarat pentru Europa Liberă mama unui copil de la Colegiul Goethe din Capitală.

La Călărași, într-o comunitate preponderent nevoiașă, situația este la polul opus.

Viforel Dorobanțu, directorul Școlii Gimnaziale Curcani, Călărași
Viforel Dorobanțu, directorul Școlii Gimnaziale Curcani, Călărași

Cum noi suntem o zonă mai defavorizată nu am avut decât vreo 20 la sută care nu voiau să-l mai ia și, ca să nu se risipească, am stabilit cu fiecare învățător și diriginte ca să dea laptele și cornul la cei care chiar au nevoie. Pentru noi, într-o zonă defavorizată e bun, dar în urban, e greu să zici că aduce ceva beneficii”, a declarat pentru Europa Liberă Viforel Dorobanțu, directorul școlii din Curcani, Călărași. Cea mai mare problemă a pandemiei a fost că săptămâni în șir copiii au rămas și fără lapte și corn, chiar dacă autoritățile s-au lăudat că vor găsi o modalitate să le trimită produsele acasă.

Masa caldă, alternativa mai eficientă la lapte și corn

150 de școli sunt înscrise într-un program pilot de distribuire a unei mese calde către copii. Spre deosebire de „laptele și cornul”, acest program este destinat tuturor copiilor înscriși în învățământul de stat, indiferent de vârstă sau de ciclul școlar pe care îl frecventează. Suma pe care o cheltuie statul pentru un elev se ridică la 10 lei pe zi, bani care ar trebui să acopere masa de prânz.

Liceul Teoretic „Ghenuta Coman" din orașul Murgeni, județul Vaslui, este una dintre cele 150 de școlile care, în semestrul al doilea din anul 2020-2021, au fost pe lista beneficiarilor programului. Din ianuarie 2021, 450 de copii au primit, în contul mesei calde, câte un sandviș cu „cașcaval, șuncă, roșii, castravete și o frunză de salată” și un fruct, „în funcție de sezon, mere, banane, portocale, dar era un fruct ales mai frumos, mai mare decât cel de la 'laptele și cornul'”, povestește, pentru Europa Liberă, reprezentantul școlii.

Programul a fost o bucurie imensă pentru cei care ajung la școală și care veneau oricum pentru lapte și corn. „​Noi avem copiii mici, preșcolarii, majoritatea vin pentru pachet. Dacă mai întârzia mașina vreo zi, veneau și întrebau de corn, de lapte, de sandviș”, a mai adăugat reprezentantul școlii

În pandemie, cum școala s-a făcut intermitent, cel mai bine s-au descurcat copiii de la profesională care nu ajungeau la școală, dar mergeau în practică. În fiecare zi, desemnau un coleg să se ducă să le ridice pachetul. Ideal, la Murgeni, ar fi fost ca autoritățile să poată asigura o masă caldă copiilor, dar școala nu dispune nici de sală de masă, nici de spații de depozitare conforme.

În total, 2.237 de copii din Vaslui au testat programul „masa caldă”. Dumitru Buzatu conduce județul de mulți ani. S-a ocupat de distribuția laptelui și cornului pentru 44.000 de copii în fiecare zi, dar spune că nu are capacitatea să se ocupe și de un program de masă caldă pentru toți copiii din județ.​

Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui spune că distribuția unei mese calde implică resurse pe care autoritățile județene nu le au la dispoziție.
Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui spune că distribuția unei mese calde implică resurse pe care autoritățile județene nu le au la dispoziție.

Nu se pune problema să gestionăm noi povestea cu masa caldă. Noi face distribuția laptelui și cornului. Vă dați seama ce ar însemna să intervenim noi în cele 500 de sate care există, care au 700 de școli și să le dotăm? Nu avem noi această capacitate. Ar trebui un program extins, ar însemna ca fiecare comunitate să fie ajutată cu contribuții bugetare - dotare, echipamente, unde să fie depozitate produsele, cine să le mânuiască. E o chestiune complexă care trebuie gândită mai amplu nu de azi pe mâine, dar, da, ar fi benefic ca să se acorde această masă caldă pentru toți", a declarat Dumitru Buzatu pentru Europa Liberă.

Masa caldă ar fi bine primită și în București. Liceul Ion Luca Caragiale este unul de top. Produsele din programul „Laptele și cornul” sunt singurele care ajung aici de la stat și sunt distribuite celor patru clase din învățământul gimnazial. Alimentele nu se prea aruncă, mai ales de când chioșcul din incinta școlii a fost desființat. Un program de masă caldă ar fi însă mai mult decât bine-venit. Chiar dacă ar fi și cu contribuție din partea părinților.

În corpul unde este gimnaziul este un spațiu gol unde, cu o mică investiție, am avea și loc să servească masa. Ar fi părinții super încântați, viața s-a schimbat, nu îi mai așteaptă nimeni acasă cu masa pusă. Unii stau departe, alții stau în afara Bucureștiului, alții au activități, dar nu imediat după școală, ci mai stau câte două-trei ore pe la bibliotecă. Vă dați seama ce fericire ar fi”, a declarat directoarea Colegiului „Ion Luca Caragiale" din București, Andreea Bodea, pentru Europa Liberă.

Un program perfectibil

Ordonanțele privind alocarea bugetară pentru cele două programe au trecut de guvern în 19 august și au fost depuse la parlament. Deputatul Cătălin Teniță spune că lucrează deja la amendamente. Principalele critici sunt legate de faptul că banii sunt dați pe un singur semestru și lista nu este flexibilă.

Deputataul Catalin Teniță lucrează deja la modificarea prevederilor care reglementează masa caldă.
Deputataul Catalin Teniță lucrează deja la modificarea prevederilor care reglementează masa caldă.

Sunt niște școli, cam 20-30% care sunt pe listă, dar nu reușesc să organizeze licitație sau să facă în așa fel încât să beneficieze de program. Ar fi bine ca accesul pe această listă să se facă avându-se în vedere anumite criterii de risc socio-educaționale: rata de abandon este mare, posibilitățile părinților sunt mici, oportunitățile socio-economice sunt reduse pentru că acolo sunt cele mai eficiente”, arată Cătălin Teniță.

Un alt lucru care ar trebuie modificat este reglementarea cu privire la autorizarea folosirii de produse de catering, astfel încât tot mai multe școli să poate beneficia de produse fără să aibă neapărat nevoie de amenajări speciale.

Abandonul școlar reprezintă o problemă majoră în România, în special în mediul rural. Ministerul Educației Naționale arată că, la nivelul anului școlar 2018 - 2019, 6% dintre elevii din mediul urban (din cei care au intrat în clasa I în 2011 - 2012) au abandonat studiile, comparativ cu 18,9% dintre elevii din rural.

XS
SM
MD
LG