Linkuri accesibilitate

Laura Codruța Kovesi a fost confirmată de Consiliul UE în funcția de procuror-șef european. Mai rămâne pronunțarea Parlamentului European


Laura Codruța Kovesi mai trebuie să treacă printr-o procedură formală pentru a-și prelua postul de procuror-șef anticorupție al UE

Consiliul UE, reprezentat de ministrii agriculturii, a decis luni definitiv, numirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror-șef european. În privința numirii lui Kovesi, Consiliul UE care a validat până acum prin vot alegerea primului procuror-șef EPPO era reprezentat de ambasadorii țărilor membre la Bruxelles.

Pentru ca procedura să fie completă, mai este nevoie și de pronunțarea Parlamentului European, forul legislativ al UE care a susținut-o și în etapele anterioare pe fosta șefă a DNA, în toate structurile sale comisii și conferința liderilor.

Odată încheiată procedura, Kovesi merge la Luxembourg, acolo unde va funcționa noua structură înfiinâată de UE pentru combaterea fraudei cu fonduri europene.

Kovesi va trebui să organizeze parchetul, EPPO, la care au aderat 22 de state ale UE. De asemenea, trebuie să audieze propunerile fiecăreia dintre cele 22 de state pentru funcția de procuror, membru al Colegiului EPPO.

În scrisoarea în care le răspundea, în primăvară, membrilor PE, referitor la ce va face ca procuror-șef EPPO, Kovesi spunea că „ este preocupată de imaginea viitoarei instituții de parchet european, după cum arată ea în rândurile adresate europarlamentarilor din Comisia LIBE, în care răspunde la trei întrebări generice despre planurile sale la șefia EPPO.

EPPO trebuie să se bucure de o înaltă încredere publică”, scria Laura Codruța Kovesi, care a fost pusă sub urmărire penală în România chiar în timpul procedurii de selecție a șefului Parchetului European.

Oamenii așteaptă rezultate palpabile și rapide, în timp ce toate punerile sub acuzare vor trebui validate de judecători, într-un proces care poate dura câțiva ani. Dincolo de obligațiile instituționale de raportare, stabilite în regulamentul EPPO, gestionarea comunicării cu publicul și explicarea activității noastre va trebui făcută cu cea mai mare grijă și ținând cont de adevărata anvergură pan-europeană a EPPO. Pentru a câștiga credibilitate și a menține încrederea, este esențial ca EPPO să acționeze mereu cu deplin respect pentru restricțiile procedurale și pentru drepturile fundamentale ale persoanelor anchetate. Aceasta va fi, de asemenea, cheia pentru a obține condamnări în instanțele naționale”, scrie Laura Codruța Kovesi în scrisoarea sa către Comisia europarlamentară LIBE.

Laura Codruța Kovesi își exprima îngrijoarea, în scrisoarea respectivă, cu privire la modul de lucru cu procurorii europeni delegați la EPPO de către fiecare stat membru, în sensul că aceștia vor trebui să își împartă munca între țara din care provin și EPPO.

„Pentru a fi eficient, EPPO va avea nevoie de un număr adecvat de procurori europeni delegați (EDP), înalt calificați, în fiecare stat membru participant (n.r. – doar 22 de membre UE participă la EPPO). Deși selecția și numirea lor va avea loc abia anul viitor, consider asta o prioritate strategică. Procurorii delegați vor fi ancorați în sistemele naționale și vor face munca de teren, iar nivelul central ( Luxembourg -n.r.) trebuie să îi sprijine, să îi ghideze și să creeze sinergii. Conform regulamentului EPPO, procurorii delegați rămân membri activi ai parchetelor naționale din statele membre și pot exercita funcții ca procurori naționali. Nu văd un conflict inerent ridicându-se din acest statut dual, dar mă aștept ca numărul și complexitatea anchetelor făcute de EPPO să lase puțin timp procurorilor delegați pentru a întreprinde asemenea activități și la nivel național. Regulile interne de procedură, care vor fi propuse de Procurorul-Șef European și validate de colegiul procurorilor europeni, vor trebui să conțină prevederi specifice pentru aceste situații, pentru a evita probleme precum instrucțiuni care se bat cap în cap”, arată Kovesi.

O precizare - Parchetul European, instituție nou înființată, care va urmări fraudele cu fonduri europene, va avea procurori delegați de către fiecare stat membru, coordonați de la Luxembourg (sediul central) de procurorul-șef și adjuncții săi. La finalul investigațiilor, cei acuzați de fraude vor fi judecați de sistemele judiciare naționale.

De altfel, Kovesi subliniază în scrisoarea sa în care își prezintă planul de management al EPPO, că este nevoie de o comunicare foarte eficientă între autoritățile naționale și cele de la EPPO. În condițiile politice actuale, în care Guvernul României nu o susține pe Kovesi pentru acest post, este greu de întrezărit o asemenea realitate.

„Efectuarea de investigații în mai multe state, într-o manieră coordonată, va necesita canale de comunicare eficiente, pentru a asigura schimbul rapid de informații, precum și încrederea reciprocă – atât între procurorii europeni delegați (pentru a depăși dificultățile reieșite din diferitele sisteme legale), cât și între EPPO și toate autoritățile naționale relevante. Acest lucru este necesar pentru a asigura faptul că EPPO este la curent cu toate cazurile din competența sa”, arată fosta șefă a DNA, în scrisoare.

Kovesi mai vorbește și despre înființarea unui „sistem de management al cazurilor”care să permită procurorilor europeni decizii în timp real. Un astfel de sistem ar fi o premieră, spune Kovesi, care consideră că punerea în practică a acestui sistem este „cea mai presantă problemă care trebuie abordată și rezolvată, dacă vrem ca EPPO să poată funcționa până în noiembrie 2020”.

Facebook Forum

VIDEO

Mașinării uriașe caută cele mai mici particule ale universului
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:43 0:00
XS
SM
MD
LG