La o benzinărie din București, în noaptea de marți spre miercuri, carburanții s-au scumpit cu 15 bani.
Se scumpiseră și cu o noapte înainte, însă doar cu câțiva bani. Față de ianuarie, la aceeași benzinărie, prețurile sunt acum cu 14% mai mari.
Sunt primele efecte care se resimt pe piața din România după bombardamentele din Iran și incertitudinea privind traficul cu petrol prin Strâmtoarea Ormuz.
Ministrul Energiei a realizat, în 24 de ore, că situația e serioasă și va produce efecte și în România.
Luni, totul era sub control, afirmau autoritățile, care spuneau că o scumpire mai mare de 3-5 bani pe litru nu este justificată.
„Acele speculații care au apărut în spațiul public cu motorina sau benzina 10 lei pe litru sunt niște minciuni sfruntate. Vreau să le dezavuez total pentru că nu există în momentul de față niciun argument rațional comercial, economic, pentru care s-ar putea ca să ajungă prețul la pompă la 10 lei”, spunea Bogdan Ivan, ministrul Energiei, luni, la finalul ședinței PSD.
El dădea asigurări că există România trebuie să mențină rezerve strategice de țiței și produse petroliere pentru a garanta securitatea aprovizionării în situații de criză.
Nivelul stocurilor minime reprezintă cel puțin cea mai mare valoare dintre cantitatea aferentă importurilor nete pe o perioadă de 90 de zile, calculată pe baza mediei zilnice a importurilor nete, și cantitatea aferentă consumului intern pe o perioadă de 61 de zile, calculată pe baza mediei zilnice a consumului intern.
sursa - Legea 85/2018 suficiente pentru 90 de zile.
O zi mai târziu, „minciunile sfruntate” păreau mai aproape de adevăr. Ministrul Energiei lua în calcul că prețul motorinei și benzinei poate depăși 10 lei pe litru.
„Depinde foarte mult de situația din Orientul Mijlociu, lucru pe care nu-l putem controla. Dacă va depăși barilul 110-120 dolari, s-ar putea să ajungem și la pragul psihologic de 10 lei. Nu-mi doresc să ajungem, facem tot ce ține de noi să absorbim acest șoc”, a afirmat Bogdan Ivan, marți, la Digi24.
Între timp, Asociația Transportatorilor (COTAR) a cerut guvernului reducerea imediată a accizelor la carburanți. „Creșterile accizelor la carburanți influențează direct prețul final plătit de consumatori, nu doar pentru benzină și motorină, ci pentru toate produsele și serviciile, ceea ce poate duce, în situația actuală, la cea mai gravă criză economică, România având o economie bazată pe consum”, a declarat Vasile Ștefănescu, președinte COTAR.
„Vrem să fim înștiințați în legătură cu demersurile care se fac, la nivel de guvern, pentru a fi absorbit acest șoc, pentru că simpla declarație a ministrului Energiei în legătură cu presupuse demersuri nu ne ajută cu nimic, mai ales după ce am văzut cum ministrul care trebuia să aibă deja situația sub control s-a contrazis în declarații în mai puțin de 24 de ore, pe același subiect”.
De cealaltă parte a Prutului, în Republica Moldova, guvernul condus de Alexandru Munteanu a declarat „stare de alertă la nivel național în sectorul energetic pentru o perioadã de 60 de zile, începând cu 5 martie 2026”.
Decizia stabilește reguli stricte pentru gestionarea resurselor energetice în următoarele două luni, limitând exportul de produse petroliere din Portul Giurgiulești doar în condițiile în care sunt asigurate stocuri interne minime de siguranță și interzicând reexportul carburanților plasați anterior în regim de import.
„Luând în considerare războiul din Golful Persic, unele rutele de aprovizionare s-au curbat și deja azi prețurile au sărit […]. Avem o creștere de aproximativ 20%. Este o criză globală, care ne afectează și pe noi. Am activat imediat protocoalele noastre, acel Centru Național de Management al Crizelor”, a declarat Alexandru Munteanu, premierul de la Chișinău.
Cât combustibil produce România, cât consumă și cât importă
Anul trecut, România a importat aproape 2 milioane de tone de motorină, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), la solicitarea Europa Liberă.
Cea mai mare cantitate, peste 680.000 de tone, a provenit din Turcia (32,45%). Din Arabia Saudită, adică de pe ruta afectată de război, au venit peste 450.000 de tone (21,5%). Exporturile de motorină au fost de aproape un milion de tone, iar cea mai mare cantitate, peste 592.000 de tone, a ajuns în Moldova.
Consumul de motorină al României a fost, în 2025, de 6,7 milioane de tone.
În cazul benzinei, România este exportator.
Consumul anual e undeva în jur de 1,5 milioane de tone. Importurile de benzină au fost în 2025 de peste 130.000 de tone, iar exporturile – de aproximativ 2,3 milioane de tone.
Producția internă de petrol a României a fost, în 2025, de 2,5 milioane de tone. Consumul a fost de 11,4 milioane de tone, din care aproape 524.000 de tone au fost exportate.
Cele mai multe importuri vin din Kazahstan – aproape 5,5 milioane de tone și Azerbaidjan – 1,4 milioane de tone, conform datelor INS.
Cât din prețul la combustibil depinde de evoluția prețului petrolului la nivel mondial
De la 1 ianuarie 2026, acciza la benzină este de 3,06 lei pe litru, cea la motorină la 2,80 lei pe litru. TVA-ul aplicat la combustibili este de 21%.
La un preț al motorinei de 9,06 lei pe litru, doar 53,2% reprezintă costul efectiv al produsului.
- TVA reprezintă aprox. 1,44 lei la un preț de 7,62 lei litru (fără TVA).
- Acciza este 2,8 lei. Fără acciză și TVA, motorina costă 4,82 lei/ litru
Această ultimă componentă a prețului (4,82 de lei), fără accize și fără TVA, este cea care depinde de evoluția prețului la nivel mondial.
Proporția în care se obțin produsele de rafinare depinde de mai mulți factori: calitatea petrolului, cererea de pe piață, tipul de rafinărie etc.
De exemplu, în prima jumătate din 2025, rafinăria Petromidia a procesat aproape 2,8 milioane de tone de materii prime, în mare proporţie ţiţei kazah.
În urma rafinării, a obținut 845 de mii de tone de benzine (creştere de 101% făță de 2024) şi 1,44 milioane de tone de motorine şi combustibil de aviaţie (creştere de 49% față de anul precedent).
Este, deci, dificil de estimat proporțional cum evoluează prețul benzinei/ motorinei în funcție de prețul barilului de petrol.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a estimat că litrul de benzină sau motorină va trece de 10 lei, în condițiile în care costul unui baril de petrol va trece de 120-130 USD.
Ministrul a promis controale ale Protecției Consumatorilor și Consiliului Concurenței la benzinării pentru a verifica modul în care calculează prețul combustibililor.
„Să se asigure că nu se folosește acest context internațional pentru o potențială speculație din partea unor actori economici”, a declarat Bogdan Ivan.
Pe 27 februarie, cu o zi înainte ca Israelul și SUA să atace Iranul, prețul barilului de petrol Brent era de 73 de dolari. Pe 4 martie, barilul de petrol pe piața Brent era cotat între 80 și 83 de dolari.
Experiența martie 2022
Pe 8 martie 2022, la un an după ce armata Rusiei a atacat Ucraina, prețul petrolului Brent, luată ca referință de obicei în România, a atins un maxim istoric – aproximativ 139 USD/baril.
Panica a început după ce o benzinărie din Beiuș, județul Bihor, a afișat prețuri de 11 lei pentru un litru de carburant. Mii de români au stat la cozi la benzinării de frica scumpirilor.
Informația „a fost rostogolită prin social media şi a creat panică în România într-un timp foarte scurt: șoferii au făcut cozi la benzinării, de teamă că preţurile vor fi de 10 şi 11 lei şi, mai mult, că România va rămâne fără stocuri de benzină şi motorină”, a spus Virgil Popescu, la acel moment ministru al Energiei, la Digi24.
Pe 10 martie, în majoritatea benzinăriilor din București litrul de benzină standard era sub 8 lei. Acciza la benzină era, în 2022, de 1,9 lei/l pentru benzină și 1,7 lei/l la motorină, iar TVA-ul aplicat la combustibili era de 19%.
Dacă refacem calculul anterior, și extragem din prețul final TVA și accize, rezultă că pe 10 martie 2022, motorina costa 5,09 lei/litru, după ce petrolul atinsese un maxim istoric.
După momentul martie 2022, când prețurile carburanților au crescut brusc la unele benzinării din țară, ANAF a dat șase sancțiuni, în valoare de 140.000 de lei, IGSU – amenzi de 750.000 de lei, iar sancțiunile aplicate de ANPC au fost de aproape 1 milion de lei.
Cum stă România cu gazul natural
Nu sunt probleme cu aprovizionarea cu gaz natural a României, dă asigurări directorul general al Transgaz, Ion Sterian, într-un interviu pentru Mediafax.
„În primul rând, consumurile s-au redus sub 39-40 de milioane de metri cubi pe zi, odată cu încălzirea vremii, și sunt acoperite din producția internă și din înmagazinare, ceea ce demonstrează importanța înmagazinării gazelor și a facilităților de înmagazinare a gazelor, care permit ca România să își asigure consumurile de gaze indiferent de ce se întâmplă, la nivel global și geopolitic”, a spus el.
Tensiunile din Orientul Mijlociu și restricțiile din Strâmtoarea Ormuz nu afectează tranzitul gazelor, explică Ion Sterian, chiar dacă influențează major prețurile.
Potrivit datelor oficiale, cotațiile gazelor pe bursele din Grecia, Bulgaria și Ungaria, Austria și România raportate în data de 2 martie față de data de 27 februarie 2026 au crescut procentual astfel :
- ENEX Grecia – creștere 18,0 %
- Balkan Gas Bulgaria – creștere 30%
- CEEGEX Ungaria – creștere 33,3%
- CEGH Austria – creștere 31,2%
- BRM România – creștere 37,3%
Cotațiile pentru Austria și România pentru data de 3 martie până la ora asta raportate la data de 27 februarie indică următoarele creșteri :
- CEGH Austria – creștere 57,5 %
- BRM România -creștere 51,7 %.
Și în cazul gazelor naturale, ministrul Energiei dă asigurări că situația e sub control. Nu vor fi creșteri de prețuri nejustificate.
„Începând cu 1 aprilie 2026, cu preț reglementat atât la producător, cât și la transportator, distribuitor și furnizor – vom avea stabilitate în preț. În prezent, există un preț pe piață, dar indiferent de acesta, gazul natural pentru populație se vinde la un preț plafonat, ceea ce va conduce automat la menținerea stabilității prețului”, a declarat Bogdan Ivan.
Ce se întâmplă în alte țări
Prețurile combustibililor din Bosnia Herțegovina au început să crească în ultimele zile, conform președintelelui Grupului Comercianților de Petrol, Đorđe Savić:
„Eurodieselul este de 1,2–1,23 euro, cu o creștere de preț de aproximativ 0,5 cenți de euro”, a spus Savic, pentru Radio Svobodna.
El adaugă că „încă nu există teamă de lipsuri” și că au fost cozi la benzinării, „din cauza fricii de creștere a prețurilor”.
În Serbia, președintele Aleksandar Vučić ia în calcul scheme de subvenție pentru a preveni scumpiri masive la pompă. În prezent, un litru de motorină poate ajunge până la ~200 dinari (~1,70 €), iar benzina premium până la ~181 dinari (~1,54 €).
În Kosovo, în doar 24 de ore, prețul combustibilului a urcat semnificativ: motorina a ajuns în unele stații până la 1,39€ pe litru, iar benzina la 1,38€, comparativ cu aproximativ 1,25 € în ziua precedentă.
Kosovo este aprovizionat în întregime din importuri. Numai anul trecut, țara a importat petrol de peste 478 de milioane de euro și benzină de peste 51 de milioane.
Draško Striković de la Asociația Companiilor Petroliere din Muntenegru a declarat pentru RFE/RL că este de așteptat o creștere a prețurilor de piață.
„În prezent, cea mai afectată este motorina, deoarece cererea este semnificativă și la nivel global din cauza industriei. Așadar, ne putem aștepta ca scumpirea motorinei să fie mai mare decât pentru alte produse”, a spus el.
În Muntenegru este stabilit un preț maxim de vânzare cu amănuntul, care se bazează pe cotațiile de pe piața bursieră ale produselor finite pentru motorină și benzină.
La fiecare 14 zile, prețurile pentru perioada următoare sunt determinate pe baza mediei zilnice pe două săptămâni.
Motorina în Muntenegru costă 1,34 euro/l, iar benzina – 1,43 euro/l.
De ce e (din nou) panică pe piețele internaționale de petrol
Strâmtoarea Ormuz, care leagă Golful Persic și Golful Oman între Oman și Iran, este locul pe unde trece o cincime din petrolul și gazele lumii. Strâmtoarea, care are o lățime de doar aproximativ 40 de kilometri, transportă anual bunuri și produse în valoare de 500-600 de miliarde de dolari.
Petroliere din Arabia Saudită, Irak, Kuweit, Emiratele Arabe Unite și Iran călătoresc prin strâmtoare către China, India, Coreea de Sud și Japonia. Teheranul poate controla coridorul și îl poate folosi ca mijloc de presiune.
Pe 2 martie, după ce SUA și Israelul au lansat un atac asupra Iranului, generalul-maior Ebrahim Jabbari din Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice a declarat: „Strâmtoarea a fost închisă și vom ataca și arde orice navă care încearcă să treacă prin ea”.
De atunci, 150 de nave au fost blocate în apropierea strâmtorii, cinci au fost avariate, iar două persoane au murit, potrivit Al Jazeera.
Prețul petrolului au crescut cu 8%, iar cel ale gazelui natural cu 20% într-o singură zi. Banca americană Goldman Sachs afirmă că, dacă situația continuă, prețurile ar putea crește cu până la 130%.
Potrivit BBC, criza din Strâmtoarea Ormuz ar putea crește cererea de petrol rusesc. Din cauza războiului din Ucraina, sub presiunea Washingtonului, China și India au început să își reducă achizițiile de petrol rusesc și să își intensifice comerțul cu țările arabe.
„Problema este următoarea. Chiar dacă nu este pe termen lung, care vor fi consecințele? De exemplu, acum câteva zile, au existat informații conform cărora o rachetă iraniană a lovit o rafinărie de petrol din Arabia Saudită, iar uzina s-a oprit. De exemplu, vor supraviețui complexele petrochimice din Iran? Dacă vor exista daune semnificative la infrastructura petrolieră, atunci este probabil ca prețul să rămână ridicat. Deoarece ar putea exista o anumită penurie de petrol pe piață”, spune specialistul Khazhigeldy Shambyl, din Kazahstan, pentru RFE/RL.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
