Linkuri accesibilitate

Ce legătură există între internet și WC-ul din curte


Eurostat, graficul utilizatorilor de internet din UE, ianuarie 2020

Românii sunt pe ultimul loc în Uniunea Europeană când vine vorba despre accesarea site-urilor de știri și citirea edițiilor electronice ale ziarelor. În România, doar 40% din populația activă se informează folosind internetul, potrivit ultimului studiu furnizat de Eurostat, care este Institutul de Statistică al UE. Penultimul loc este ocupat de Italia, iar în fața acesteia se află Bulgaria cu 45%. Utilizatorii români folosesc în proporție de peste 60% internetul pentru rețele sociale, în special Facebook

Cei mai activi cititori pe internet sunt nordicii, în proporție de peste 80%. Danezii (82%) se informează cel mai mult folosind surse electronice, urmați de estonieni (81%), finlandezi (81%), cehi (80%), suedezi (80%).

Circa 90% din locuitorii Uniunii Europene cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au folosit internetul în ultimele trei luni, conform datelor publicate luni de Eurostat.

Treisferturi din populația de peste 16 ani a României (75%) a folosit internetul în ultimele trei luni. Bărbații (84%) folosesc mai mult internetul decât femeile (81%), de asemenea locuitorii din vestul țării (92%) și din capitală (90%) folosesc internetul mai intens decât restul populației. În schimb, românii cu vârste între 55 și 74 de ani, se află pe ultimul loc în UE în privința folosirii internetului, fiindcă mai puțin de 60% dintre ei au navigat vreodată în spațiul virtual.

Pentru majoritatea românilor internetul este o modalitate de comunicare și socializare, dar nu de informare. Pentru știri de orice fel, televiziunile rămân preferatele populației, în vreme ce informația scrisă nu pare să câștige teren, cu toate că datele Institutului Național de Statistică arată că peste 75% dintre gospodăriile autohtone sunt legate de rețeaua de internet, cu 3,3% mai mult decât în 2018. Dintre acestea, mai puțin de 15% se află în mediul rural. Modernizarea satelor românești se face lent, dacă ținem cont și de faptul că 46% dintre casele de la țară continuă să aibă toaleta în curte.

Felul în care se informează românii poate sugera și viitoarele tendințe politice. Rămânerile în urmă din mediul rural pornesc, poate, tocmai de la slaba informare a oamenilor, care nu votează întotdeauna competența și care nu știu sau sunt nepăsători în ceea ce privește corupția, indiferent de dimensiunile ei.

Pe de altă parte, încrederea românilor în presă a scăzut cu 7% față de 2018 (de la 42% la 35%), potrivit unui studiu dat publicității de Reuters.

Antonia Matei, profesoară la Facultatea de Jurnalism şi Comunicare de la Universitatea Bucureşti, pune această scădere pe seama unor factori care s-au potențat reciproc, cum ar fi de pildă atacurile unor jurnalişti la adresa altora și multiplicarea prin presă a știrilor false (fake news), la care pot fi adăugate evoluțiile politice din ultimul an. Credibilitatea mass-media a suferit, poate, și din cauza exagerărilor și a părtinirilor prezente în majoritatea instituțiilor de presă autohtone.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG