Linkuri accesibilitate

#LegăturiPericuloase: Marile semne de întrebare din clasarea dosarului în care au fost filați magistrați și jurnaliști


Sebastian Ghiță, Dan Andronic, Radu Budeanu

Procurorul Robert Fleckhammer a clasat dosarul filajului a patru jurnaliști și magistrați, după ce a susținut că filmarea acestora a fost o investigație jurnalistică. Șefa DIICOT nu a fost de acord cu soluția și a cerut redeschiderea parțială a cazului. La operațiune a participat o mașină a unui fost ofițer SRI, iar consiliera unui demnitar face afaceri cu un membru al echipei de filaj.

Din documentele dosarului rezultă că în acțiunea de filaj care a urmărit compromiterea celor patru participanți la o întâlnire privată a fost implicată și o mașină care aparținea unui fost ofițer al Serviciului Român de Informații (SRI), angajat până în 2018 ca funcționar în cadrul ministerului de Finanțe.

În februarie 2020, doi magistrați și doi jurnaliști au fost filmați și înregistrați pe ascuns într-un restaurant din Centrul Capitalei. Victimele filajului au fost procurorul Horațiu Radu, judecătorul Răzvan Păștilă și jurnaliștii Alex Costache și Cosmin Savu.

A doua zi, imaginile din restaurant au fost difuzate de România TV și preluate de alte publicații controlate de moguli media inculpați sau condamnați. Din comentariile acestora reieșea că cei patru de la masă au conspirat împotriva noilor procurori șefi numiți la începutul anului trecut de președintele Klaus Iohannis.

Acte anulate

Jurnaliștii au depus plângere penală și dosarul a ajuns la DIICOT, după ce procurorul general Gabriela Scutea a anulat o parte din probele strânse de procuratura militară, pe motiv că nu există dovezi că filajul ar fi fost făcut de angajați ai serviciilor secrete sau de către militari. Această pistă a fost îmbrățișată și de DIICOT, iar procurorul de caz a ajuns la concluzia că întreaga operațiune a fost o investigație jurnalistică efectuată de jurnaliști ai publicației Cancan, investigație care a fost prezentată nu în ziarul amintit, ci la o altă televiziune de știri.

Jurnaliștii și magistrații au fost urmăriți de 10 persoane, atât în interiorul restaurantului cât și în drumul lor spre casă. După ce au fost ridicate înregistrările video procurorul Fleckhammer i-a chemat pe martori la audieri.

Ce au declarat martorii

Gabriel Ionuț Olaru a declarat la DIICOT că a lucrat pentru SRI, pentru Ministerul Apărării, pentru ministerul Economiei, a devenit funcționar public în ministerul de Finanțe, ulterior fiind administrator în trei firme care au activități de protecție și gardă.

Întrebat în timpul anchetei cu ce se ocupă și ce a mai lucrat, Olaru a precizat că „am absolvit Academia Națională de Informații în anul 2004, ulterior am lucrat până în 2009 în cadrul SRI. În perioada 2009 – 2012 am lucrat în cadrul MapN, ulterior la Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie din cadrul Ministerului Economiei până în 2013, după care câteva luni am lucrat la Transelectrica. M-am detașat la ministerul de Finanțe în 2013 și ulterior în anul 2014 am luat concursul ca funcționar public în cadrul acestui minister. Din 2018 am încheiat activitatea ca funcționar public și sunt administrator al firmelor sus menționate”.

Imediat după ce a plecat din SRI, Olaru s-a angajat la firma SC KTN Techologyes SRL, cu sediul pe o stradă din spatele Guvernului. Cel puțin asta reiese din declarația de avere din 28 decembrie 2011 depusă de Gabriel Olaru, document care reflectă veniturile pe anul 2010. Atunci, proaspătul expert de la ministerul Economiei a scris în declarație că a câștigat de la KTN 6.300 de lei.

Potrivit confidas.ro, firma, înființată în 2006, este administrată de Florian Tîrlă, iar obiectul de activitate este comerţ cu ridicata al aparatelor electrice de uz gospodăresc, al aparatelor de radio şi televizoarelor. Anul trecut societatea a avut o cifră de afaceri de 88 milioane de lei și un profit de 2,1 milioane de lei.

Numele lui Tîrlă apare într-o investigație a colegilor de la Rise Project. Astfel, publicația arată că Hacking Team, un controversat producător italian de softuri de spionaj, a avut mai multe legături cu afaceriști și servicii de informații din România.

Este vorba de softul spion DaVinci. Concret, programul poate scoate din dispozitivele smartphone liste de apeluri, mailuri, sms-uri, copia tastelor apăsate, istoricul navigării pe internet, dar și geolocalizarea dispozitivelor sau colectarea zgomotelor de fond sau a conversațiilor prin microfonul telefonului.

Rise Project susține că ofițerii SRI știau de program din octombrie 2012, însă în ianuarie 2013 au asistat pentru prima dată la o demonstrație. Conform aceleași surse, un alt client al italienilor a fost Florian Tîrlă, care s-ar fi întâlnit cu reprezentanții Hacking Team în Praga, Cehia și ar fi intermediat apoi o întâlnire între italieni și serviciul de informații al Armatei (DGIA).

Afacerea ratată

Contactat de Europa Liberă, Tîrlă și-a adus aminte de fostul angajat Gabriel Olaru.

Nu a fost un angajat care să-mi fi făcut probleme. Am fost furios când m-a anunțat că pleacă. La interviu a recunoscut că a lucrat în SRI. Mi-a fost recomandat de un fost coleg de facultate pe care nu vreau să-l numesc. A fost angajatul meu din iunie 2010 până în decembrie 2012”.

Din analiza celor două declarații, rezultă că Olaru consideră perioada lucrată la fima privată SC KTN Techologyes SRL ca fiind „în cadrul MapN”. Patronul firmei recunoaște că a fost ofițer de Armată.

Eu am lucrat în MapN, dar n-am nicio legătură cu SRI. În articolul despre care vorbiți am vrut să câștig un ban și am discutat cu niște italieni care doreau să vândă guvernului un soft anume. M-am întâlnit cu ei, m-am deplasat la Praga, dar nu s-a încheiat afacerea, au ales pe altcineva până la urmă. Ulterior niște hackeri le-au spart serverele și așa au ajuns în presă discuțiile mele cu ei”, a precizat Tîrlă pentru Europa Liberă.

După angajarea la ministerul Economiei, secția Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie ca expert, Olaru este numit, direct, membru în comisia de privatizare a societăților Electrica și Nuclearelectrica SA, post pentru care a încasat, potrivit declarației de avere din 2013, 34.000 de lei. Salariul său pe un an la OPSPI era de 30.803 de lei.

În iulie 2017, fostul ofițer secret devine acționar la firma Facedesign SRL, societate care are ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet.

Olaru deține 45% din societate, restul părților sociale fiind deținute de o anume Daniela Vlad. Tot atunci, Olaru ajunsese în vârful carierei. Numele său apare pe un document ca reprezentant al statului român prin ministerul de Finanțe, o hotărâre a acționarilor Fondului Român de Contragarantare SA care stabilea un auditor extern pentru Fondul de Contragarantare, instituție de stat cu un capital de 400 milioane de lei care sprijină firmele mici și mijlocii.

Despărțirea de stat

În 2018, la doar 37 de ani, Olaru pleacă din rândurile funcționarilor publici și se dedică, în totalitate, mediului privat. Astfel, în februarie 2018 înființează firma de consultanță Isco Intelis SRL, apoi pe 12 martie 2018 înregistrează alte două societăți: Isco Intelis Protection SRL care are ca obiect „activități de protecție și pază” și Isco Intelis Investigations SRL, firmă cu obiectul „activități de investigații”.

Anul trecut, Facedesign, firma unde este asociat cu 45% a avut un profit de 9.000 de lei, iar Isco Intelis Close Protection și Isco Intelis au avut zero cifra de afaceri. Singura firmă care a funcționat normal a fost Isco Intellis Investigations, care a avut o cifră de afaceri de 154.000 de lei și un profit de 72.000 de lei.

Societatea din urmă a avut relații comerciale cu alte trei firme. Astfel, Olaru a facturat către o societate care are ca obiect de activitate realizarea de softuri la comandă, apoi către o firmă din Afumați care se ocupă de protecție și pază și către o societate de consultanță.

Răspunsul SRI

Am întrebat SRI dacă Olaru a fost sau este angajatul instituției, postul ocupat și motivul plecării. „Olaru Gabriel-Ionuţ nu are în prezent calitatea de cadru militar activ, cel în cauză aflându-se în raporturi de serviciu cu instituţia noastră în intervalul temporal 2004-2008, dată la care acesta a fost trecut în rezervă în urma depunerii demisiei. Cu privire la celelalte aspecte solicitate de dumneavoastră vă informăm că acestea excedează sfera informaţiilor de interes public fiind în imposibilitatea regulamentară şi legală de a le transmite”, se arată în răspunsul dat de Serviciu Europei Libere.

Eugen Vlad Dragomir, alt personaj implicat în filajul de la restaurant, este un fost polițist de frontieră transferat de la Timișoara la aeroportul Otopeni din București. În 2017 pleacă din funcție și se angajează ca „jurnalist” la trustul de presă controlat de Radu Budeanu. Dragomir este prieten cu Olaru. Cel din urmă susține că firma la care este acționar, FaceDesign, i-a împrumutat o mașină Skoda de culoare albă lui Vlad Dragomir. Mașina a fost filmată de camerele de luat vederi stradale pe 20 februarie 2020, seara filajului, și l-a urmărit pe jurnalistul Alex Costache până acasă.

Cei doi martori au depus la dosar și un contract de comodat care ar demonstra împrumutul mașinii, contract în care se spune că a fost încheiat pe 1 ianuarie 2020, dar fără să fie înregistrat altundeva.

Consiliera part time

Alt personaj implicat în filaj este Dan Andrei Năstase, fotoreporter la Cancan. El a declarat anterior că ar fi primit un „pont” că la barul din centrul Capitalei se află jurnalistul TVR Alex Costache, „persoană publică”, pe care o știe de la televizor. Legea interzice supravegherea magistraților, așa că „paparazii” au declarat la DIICOT că au urmărit ziariști.

Potrivit confidas.ro, Andrei Năstase este partener de afaceri cu Adelina Florentina Neferu, cei doi fiind asociați în firma Business Hood SRL. Năstase are 2 procente, restul aparținând lui Neferu. În aprilie 2020, o regăsim pe Neferu ca angajată a Secretariatului general al Guvernului, consiliera lui Tănase Stamule.

În decembrie 2019 cel din urmă era numit în funcția de consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului, în domeniul economic, potrivit unei decizii semnate de fostul premier Ludovic Orban. Stamule susține acum că Neferu nu mai este consiliera lui de o lună și jumătate.

A venit prin iunie 2019 și a stat jumătate de an. O știam dintr-un cerc comun de prieteni și a venit part time la mine la cabinet, pe 4 ore și s-a ocupat de secretariat. Ea avut o mică afacere care a fost închisă în perioada pandemiei și a venit la cabinet. Năstase e fostul ei prieten, dar nu am o prietenie cu el. Știu doar că e paparazzi la Cancan”, a precizat Stamule la Europa Liberă și a adăugat că nu-l cunoaște pe Radu Budeanu.

Dosar infirmat parțial

În februarie 2021 dosarul a fost clasat de procurorul Robert Fleckhammer, în prezent șef al unei secții din DIICOT. Victimele filajului au făcut plângere împotriva ordonanței de clasare, acuzând faptul că ancheta ar fi fost efectuată superficial.

La momentul propunerii de numire a lui Fleckhammer ca șef de secție, Europa Liberă a întrebat DIICOT care sunt calitățile acestuia pentru a fi numit șef. Ni s-a comunicat faptul că „are o activitate numai în funcția de procuror de 22 de ani” și că „de-a lungul carierei sale, domnul procuror s-a evidențiat cu o bună pregătire profesională, un comportament caracterizat prin respect, cotectitudine și eficiență în activitățile desfășurate”. În plus, calificativele obținute în carieră au fost numai „foarte bine”.

Ordonanța de clasare a fost contestată de victimele filajului și dosarul a ajuns la șefa interimară a DIICOT, Oana Pâțu. În ciuda profesionalismului lui Fleckhammer, invocat oficial, aceasta a dispus redeschiderea parțială a dosarului filajului la magistrați și jurnaliști.

La sfârșitul lunii februarie șefa DIICOT a infirmat soluția de clasare în ce privește infracțiunile de hărțuire și violare a vieții private și solicită instanței confirmarea cererii de redeschidere a anchetei pentru aceste două infracțiuni. Infracțiunile de acces ilegal la un sistem informatic și interceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice au fost clasate și de șefa DIICOT.

Alți jurnaliști care au participat la filajul celor patru jurnaliști și magistrați: Dragoș Dumitru, Florin State, Cătălin Florin Guță, Alexandru Marius Ioniță și Lorena Dobrică, cea care a condus mașina cu care l-a adus pe Dan Andrei Năstase la restaurant pentru a executa filajul.

Postul de televiziune România TV controlat de fugarul Sebastian Ghiță a difuzat a doua zi, pe 21 februarie 2020, imagini cu cei patru din interiorul restaurantului. Imaginile au fost preluate de Gândul, controlat de familia Budeanu și de Evenimentul Zilei, deținut de Dan Andronic, condamnat definitiv într-un dosar al DNA.

Marea Britanie a relaxat restricțiile anti-COVID. Îngrijorările rămân
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:42 0:00
XS
SM
MD
LG