Cu votul tuturor celor nouă judecători constituționaliști, CCR a decis că nu există prevederi în actul normativ criticat care să contravină legii fundamentale. Curtea consideră că rolul avertizorului de integritate este acela de a dezvălui și de a comunica faptele de încălcare a legii în cadrul unei organizații, iar aceasta se poate face intern, la nivelul organizației, sau prin divulgare publică.
CCR spune că parlamentul a ales ca activitățile de raportare să se facă succesiv (mai întâi intern și mai apoi extern), nu concomitent și asta are rolul de a „disciplina conduita avertizorului de integritate, fără a afecta posibilitatea sa de a divulga public informațiile ce fac obiectul legii și fără a aduce atingere dispozițiilor privind normele de procedură penală referitoare la sesizarea organelor de urmărire penală.”
Decizia CCR este aspru criticată de reprezentanți ai societății civile care văd în ea un semnal pentru creșterea abuzurilor împotriva avertizorilor.
„Ceea ce mă îngrijorează la comunicatul Curții Constituționale este modul în care și-au ales cuvintele. Curtea Constituțională a ales să spună că legea disciplinează conduita avertizorilor de integritate, știind că avertizorii de integritate sunt dați afară prin proceduri disciplinare tocmai pentru a li se închide gura”, a declarat, pentru Europa Liberă, expertul anticorupție, Radu Nicolae, președinte al Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă.
Codru Vrabie, expert în bună guvernare, care a participat la redactarea primei legi din 2004 privind rolul avertizorului de integritate, subliniază că, din comunicatul CCR, rezultă că instanța constituționalistă spune că, dacă parlamentul reprezintă poporul în mod defectuos, e treaba poporului să o rezolve singur cu reprezentanții din parlament.
„Eu speram ca rolul curții este să mă protejeze de niște prostii pe care le face parlamentul.”
În plus, precizează că CCR face trimiteri în mod eronat la legislația penală atunci când vorbește de avertizorii de integritate
„Legea avertizorului nu are legătură cu legislația penală, este o lege de drept administrativ care are implicații morale mult mai largi chiar decât ceea ce poate reglementa legislația administrativă”, mai spune Codru Vrabie.
Ambii experți spun că motivarea curții ar trebui să clarifice exact toate aceste dileme, înainte de o eventuală promulgare realizată de președintele Klaus Iohannis.
Raportul privind justiția - Lipsește încă o protecție cuprinzătoare a avertizorilor
Raportul privind justiția pentru România, publicat miercuri, cuprinde un paragraf special pentru legea avertizorilor de integritate, unde este criticată forma în care legea a ieșit din Camera Deputaților.
„Ministerul Justiției a anunțat la sfârșitul anului 2020 un proiect de lege privind protecția avertizorilor, care ar avea ca scop transpunerea Directivei (UE) 2019/1937 privind protecția avertizorilor. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în aprilie 2022 și de Camera Deputaților cu amendamente în iunie 2022. Unele amendamente au ridicat îngrijorări, în special din partea Procurorului-șef european, iar guvernul și-a exprimat intenția de a ajusta proiectul de lege, întrucât procesul legislativ este încă în desfășurare”, se arată în document.
Laura Coruța Kovesi a criticat, pe 30 iunie, legea adoptată în parlament. Într-un mesaj postat pe pagina Parchetului European se arată că avertizorii sunt o sursă esențială de informații pentru serviciile de anchetă și urmărire publică și că intrarea în vigoare a legii în forma votată de Camera Deputaților ar încălca directiva europeană. Principalul punct de îngrijorare este că prevederile ar putea avea un efect de „descurajare a potențialilor avertizori din România, afectând negativ nivelul de detectare a fraudei în interiorul Uniunii Europene.
Kovesi consideră că „acest lucru ar duce la o deteriorare a sistemului existent care asigură în prezent buna funcționare a serviciilor de anchetă și de urmărire publică în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a corupției sau alte încălcări ale dreptului Uniunii referitoare la punerea în aplicare a bugetul Uniunii sau la protecția intereselor financiare ale Uniunii.”
Mai multe asociații civice au cerut președintelui încă de săptămâna trecută să întoarcă legea în parlament, indiferent de decizia CCR, pentru că aceasta afectează poziția României în relațiile cu Uniunea Europeană.
„Nu ar fi prima oară când CCR nu se uita la modul în care a fost transpusă directiva”, spune Elena Calistru, președinta Funky Citizens.
Calistru spune că raportul publicat astăzi de Comisia Europeană este cel în baza căruia ”se poate ajunge inclusiv la condiționarea fondurilor europene”.
În urmă cu două săptămâni, președintele Klaus Iohannis a avut o întâlnire cu vicepreședinta Comisiei Europene, Vera Jourova, în care a fost luată în discuție și legislația privind avertizorii de integritate. România a fost supusă unei proceduri de infringement pentru că nu a introdus în legislație directiva privind avertizorii. Experții spun că probabil va urma și o a doua procedură dacă nu va găsi o soluție să corecteze prevederile din legislația europeană care nu se regăsesc în cea românească declarată constituțională.
