Linkuri accesibilitate

Legea privind limbajul semnelor ca limbă maternă pentru surdo-muți, adoptată


O lume mută pentru surzii care aud, dar nu lipsită de limbajul exprimării

Deputaţii au decis, marți, că limbajul semnelor este limbă maternă în România pentru persoanele cu deficienţe de auz.

Proiectul depus de deputatul Adriana Săftoiu a fost adoptat cu 241 de voturi pentru și va merge la promulgare.

  • „Este proiectul meu de suflet.Va schimba foarte mult acest proiect. Este d esuflet pentru că atunci când am început această legislatură şi am cunosut minoritatea surzilor mi-am dat seama că ei sunt o minoritate lingvistică”, a spus Adriana Săftoiu, citată de Mediafax.

Deputatul PNL spune că, prin proiectul său, copiii cu deficienţe de auz vor avea acces mai ușor la educaţie şi vor putea promova examene finale.

„Examenele pe care le dau copiii care termină liceele de surzi nu sunt adaptate deloc nevoilor lor. În momentul în care am recunoscut limba semnelor ca limbă maternă aceşti copii îşi vor susţine examenul în limba semenlor şi vor susţine un examen în limba română la alt grad de dificultate”, mai spune Adriana Săftoiu.

Deputatul spune că instituţiile statului au două zile la dispoziţie pentru a implementa legea.

Proiectul de lege a fost susţinut şi de parlamentari PMP, USR dar şi de fostul președinte al României, Traian Băsescu, în perioada în care era senator neafiliat.

Adriana Săftoiu, fost jurnalist, a fost purtătorul de cuvânt al lui Traian Băsescu în perioada sa de glorie ca președinte.

Proiectul va merge la preşedintele Iohannis pentru a fi promulgat.

Contrar intenției sale atât de nobile, prin care cei fără de cuvinte să se poată integra și adapta sistemului, proiectul a avut un traseu sinuos, UDMR opunându-se inițial acestei legi.

„Când am început să înțeleg nevoia persoanelor surde de a li se recunoaste Limba Semnelor Române ca limba lor maternă, limba în care gândesc și se exprimă, limba în care copiii surzi şi cu deficiențe de auz ar trebui să învețe și să își susțină examenele, mi s-a spus că primii care vor bloca o asemenea inițiativă vor fi cei de la UDMR. Am refuzat avertismentul. Mi se părea cel puțin absurd ca o comunitate care și-a cerut dreptul de a studia si comunica în limba maternă cu instituțiile statului român să se opună. Astăzi a trebuit să recunosc că naivitatea mea a costat demersul de a promova această lege”, a scris Adriana Săftoiu, pe 11 februarie, pe pagina sa de Facebook.

UDMR a cerut retrimiterea proiectului la comisia pentru Drepturile Omului, „pe motiv că legea ar avea nu se ştie ce probleme. Nu a fost deloc clar ce impută. În toată perioada cât a stat în dezbatere, UDMR nu a depus un amendament prin care să arate ce nu ar fi în neregulă. Azi, la vot final, au blocat promovarea legii”, scria Săftoiu.

Comisia pentru Drepturile Omului s-a reunit imediat după plen. „De data asta, reprezentanții UDMR au venit cu un amendament, prezentat total neclar. Nici măcar deputatei UDMR nu părea să îi fie foarte clar ce i s-a dat să citească. Într-un final, am înțeles că propuneau ca doar acolo unde sunt 20 la sută surzi să li se asigure dreptul de a folosi un interpret în relațiile cu instituțiile statului. Cum rămâne cu elevii surzi care învață în LSR, dar li se cere să susțină examenele în limba română la fel ca unor copii auzitori, nu mai e treaba UDMR. Mi se pare normal ca elevii maghiari să dea examenele în limba lor maternă şi să susțină un examen la limba română la un nivel diferit de un elev care are româna ca limbă maternă. Dar un elev surd nu are acest drept din perspectiva UDMR”, a remarcat Săftoiu.

Limba Semnelor Române e limbă de sine stătătoare, cu propriile reguli de gramatică, topică, sintaxă.

„E o nedreptate revoltătoare pentru acești oameni. Și nedreptatea aceasta durează de ani de zile, în condițiile în care 48 de țări au recunoscut de zeci de ani limba semnelor ca limbă maternă pentru persoanele surde din acele ţări. Inclusiv Ungaria”, a încheiat Adriana Săftoiu.

XS
SM
MD
LG