Aplicarea noii legi va începe peste 5 ani și se va termina în 20 de ani. Și nu există un impact bugetar calculat care să evalueze eficacitatea măsurilor aprobate.
Cel mai important aspect, „noua lege nu desființează pensiile speciale, ci le reformează”, cum bine a punctat chiar președintele Comisiei pentru muncă a Camerei Deputaţilor, deputatul PSD Adrian Solomon. Pe ici pe colo, cu alte cuvinte, exact ca într-o piesă de Caragiale
„Proiectul nu prevede desfiinţarea acestor pensii, ci trecerea treptată la pensii pe bază de contributivitate până în 2043”, a precizat Solomon, potrivit news.ro.
Ce reformează noua lege și ce facilități oferă în continuare
- Noul act legislativ modifică eșalonat, până în 2034 sau 2035, vârsta de pensionare pentru toate categoriile de beneficiari, la 65 de ani. Excepție fac magistrații care se vor putea pensiona la 60 ani, începând cu 2035.
- Se modifică, tot eșalonat, și numărul de luni pentru care se calculează media veniturilor ce va fi folosită apoi la calcul pensiilor. Va ajunge la 300 de luni, echivalentul stagiului de cotizare de 25 de ani, în 2043.
- Și procentul aplicat acestei baze de calcul se va modifica de la 80% la 65%. Excepție fac, magistrații care rămân cu 80%.
- Din categoria specialilor au dispărut, însă, anumite categorii de beneficiari. Este vorba de personalul de specialitate juridiciar asimilat judecatorilor si procurorilor, personalul încadrat pe funcții de execuție specifice în cadrul misiunilor diplomatice, personalul asimilat funcționarilor publici parlamentari.
- Noua lege modifică și vechimea minimă în specialitate, dar tot eșalonat până în 2034, de la 15 la 25 de ani pentru angajații Curții de Conturi, diplomați,
- Pensiile mai mari de 4000 de lei vor fi impozitate cu 15%, și nu cu 30% cum se propusese inițial.
- Un alt amendament depus și aprobat prevede că toți pensionarii speciali care îndeplinesc criteriile pentru a ieși la pensie până la intrarea în vigoare a legii să rămână în sistem și să se poată pensiona până în 2028 în aceleași condiții.
- Nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare.
Un amendament depus pe ultima sută de metri, în Camera Deputaților, a modificat și articolul privind cumulul pensiei cu salariul.
„Persoanele care exercită un mandat în cadrul autorităților administrative autonome aflate sub control parlamentar și care se finanțează integral din venituri proprii generate ca urmare a desfășurării de activități și operațiuni specifice pot cumula pensia cu veniturile astfel realizate până la finalizarea mandatului în exercițiu la data intrării în vigoare a prezentei legi.”
De acest amendament beneficiază, de exemplu, angajații care deja au venituri mari, precum cei din BNR, ANRE, ANCOM. Așadar, guvernatorul Mugur Isărescu și președintele Senatului și al PNL, Nicolae Ciucă, rămân cu privilegiile.
PSD și PNL, fericite cu modificările aduse. Opoziția acuză că nu s-a schimbat nimic
Fostul premier, Nicolae Ciucă, s-a lăudat chiar cu actuala formă a legii pe care o consideră „esențială pentru stabilizarea unui sistem de pensii echitabil și sustenabil pe termen lung”.
„Ne-am asumat prin PNRR legea votată astăzi în Senat și am spus mereu că vom urma calea responsabilă și ne vom îndeplini toate obiectivele pentru atragerea de bani europeni”, a scris președintele PNL pe pagina sa de Facebook.
USR a refuzat să voteze proiectul de lege precizând că acesta nu elimină nicio pensie specială. Deputata Oana Țoiu a scris pe pagina sa de Facebook despre inechitățile care se perpetuează prin noul act legislativ.
„Dacă o doamnă îngrjitoare de la grădiniță de exemplu va vrea să continue să îngrijească copiii mici și la pensie va trebui să aleagă între pensia de aproximativ 1300 de RON și salariul de 1900 de RON net și va putea primi doar una din cele două surse de venit DAR Ciucă va putea păstra pensia specială și salariul, Academia Română nu va avea nici o problemă”.
De reforma pensiilor speciale depinde acordarea tranșei a 3-a din PNRR, adică 3 miliarde de euro. Noul prim-ministru a declarat, de mai multe ori, că va face tot ce este necesar pentru ca România să nu piardă această tranșă de finanțare.
Același lucru l-a spus și la ieșirea de la Senat, după votul pe noua lege.
„Cu certitudine va fi atacată la Curtea Constituțională. Dacă este nevoie, și Curtea găsește elemente de neconstituționalitate vom avea, și am discutat cu colegii mei, o sesiune extraordinară astfel încât, în aceste luni, până pe 31 august, toate jaloanele din cererea 3 să fie îndeplinite.”
