Linkuri accesibilitate

Reforma Educației, inspirată de proiectul lui Iohannis, este lansată după ani de amânări. Care sunt rezervele specialiștilor


Noile Legi ale Educației urmează să fie lansate după doi ani de școală în pandemie. Vor aduce modificări atât în privința curriculei, cât și a modului de evaluare, dar și al atribuțiilor profesorilor.

Ministerul Educației a decis: vor fi două legi ale educației separate, pentru sistemul pre-universitar și pentru cel universitar. Cele mai trâmbițate modificări, legate de debirocratizarea rolului cadrului didactic, vor fi incluse în acestea și nu vor beneficia astfel de un act normativ separat. 

„Vor fi cele două legi, pe pre-universitar și universitar, iar prevederile legate de statutul profesorului vor fi incluse în acestea. Ele sunt incluse și acum, de altfel, în Legea Educației”, a spus pentru Europa Liberă secretarul de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion.

Anunțul vine după luni și chiar ani de confuzie din educația românească, legat de numărul, forma și conținutul exact al noilor Legi ale Educației, anticipate încă de la lansarea programului prezidențial România Educată.

După mai multe termene de elaborare și aprobare depășite, acestea vor fi lansate în consultare publică de către ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la ora 12:00.

Urgența unor măsuri concrete ca urmare a cifrelor îngrijorătoare legate de abandonul școlar, discrepanța între mediul urban și rural la Evaluarea Națională, rezultatele modeste la testele PISA și la studiul privind literația pare așadar în răspăr cu lentoarea cu care a avansat programul care urma să reformeze educația din România.

„Aceste rezultate nu se datorează proiectului România Educată, ci arată de ce este nevoie de proiectul România Educată, pentru care se elaborează acum setul de legi, care probabil vor fi aprobate încă în acest an”, a spus președintele Klaus Iohannis, într-o conferință de presă, întrebat de ce în șase ani programul nu a fost implementat.

„În următorul an școlar, adică 2023-2024, va începe în fine efectiv implementarea proiectului România Educată, care sunt convins va aduce rezolvări pentru multe din probleme”, a adăugat președintele, care a admis că programul „se naște greu”.

Plagiatul premierului vs România educată
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:22 0:00

Pe de altă parte, Ministerul Educației a operat deja diferite schimbări semnificative în ultimii ani, fără să fie nevoie de o Lege nouă în domeniu. Începând cu 2017 au fost introduse noile programe școlare la gimnaziu, cu implementare succesivă, începând cu clasa a V-a până la a VIII-a.

De asemenea, în luna aprilie a fost modificată structura anului școlar, începând cu 2022-2023. Elevii nu vor mai susține teze, va dispărea noțiunea de semestru și va exista o singură medie la final de an.

Legile Educației vin însă să aducă o reformă sistemică, nu doar intervenții punctuale, spun reprezentanții autorităților și alți specialiști care susțin necesitatea acestui demers.

Până acum, ministrul Sorin Câmpeanu a vorbit în special de schimbările pe care noile Legi le vor aduce statutului profesorului, acesta urmând să fie degrevat de sarcinile birocratice excesive.

Ministrul Educației, Sorin Câmpeanu
Ministrul Educației, Sorin Câmpeanu

De asemenea, el a lăsat de înțeles că noul pachet de legi va îngloba propunerile mediului antreprenorial și ale societății civile, lansate în cadrul a diverse dezbateri.

Raportul programului România Educată, asumat de președintele Klaus Iohannis încă din 2016 a fost aprobat în iulie 2021 printr-un Memorandum al Guvernului.

Ședința din iulie 2021 în care Guvernul a adoptat prin Memorandum programul România Educată.
Ședința din iulie 2021 în care Guvernul a adoptat prin Memorandum programul România Educată.

Fixate pentru toamna anului 2021, termenele pentru elaborarea unor noi legi ale educației - parte integrantă a programului - și definitivarea, prin consultare, a ultimelor aspecte, au fost tergiversate în mai multe rânduri de atunci.

Și cel mai recent termen avansat de ministrul Educației, Sorin Câmpeanu, pentru lansarea în consultare publică a noului pachet legislativ - sfârșit de iunie 2022, a fost depășit. Asta fără ca părțile direct afectate, dar și actorii participanți la consultări, să fi studiat un draft de proiect de lege.

„Vom pune Legile în consultare, e perioada în care vom culege feedback și putem integra propuneri, că nu publicăm Legea, o publicăm spre consultare. Oricât am fi vrut, nu am fi reușit să stăm de vorbă cu toată lumea care are sau crede că are ceva de spus pe temă”, declara secretarul de stat Sorin Ion, pentru Europa Liberă, în urmă cu câteva zile.

Obiectivele României educate: maxim 20% analfabetism funcțional, abandon școlar maxim 10%

Programul prezidențial care stă la baza noilor Legi ale Educației își propune obiective îndrăznețe, pentru pentru perioada 2025 - 2030.

Între acestea se numără scăderea ratei de părăsire timpurile a școlii până la maxim 10%, reducerea cu minim 50% a ratei de analfabetism funcțional, încât să coboare sub 20%, iar proporția tinerilor cu competențe scăzute la citire și matematică, potrivit evaluărilor PISA, să scadă sub 15%.

De asemenea 15.000 de cadre didactice din învățământul primar și 40.000 din cel gimnazial urmează să fie formați pentru aplicarea curriculum-ului bazat pe competențe.

În privința învățământului superior, între obiective se numără acela ca minim 40% dintre tinerii cu vârste între 30-34 de ani să fie absolvenți de studii superioare.

În raportul prezidențial aprobat de Guvern în iulie 2021 se menționează că procesul de consultare pe tema programului România Educată a demarat încă din 2016, fiind implicate 64 de instituții publice, ONG-uri, autorități locale/centrale și peste 12.400 de persoane.

Alte aproape 100 de evenimente ar fi fost organizate sub egida programului, dintre care 15 organizate chiar de Administrația Prezidențială.

Rectorul UBB: Să participi la prezentări și diverse discuții nu înseamnă să fii consultat pe un draft de lege

Atât în privința legii universitare cât și a celei pentru pre-universitar specialiștii consultați de Europa Liberă au temeri că noile prevederi nu au fost totuși suficient de bine fundamentate, sau discutate punctual cu „actorii” principali.

Romania Daniel David UBB Cluj
Romania Daniel David UBB Cluj

Daniel David, rectorul celei mai mari universități din țară, Babeș-Bolyai din Cluj, spune că nu a fost consultat efectiv pe un proiect legislativ concret.

„Speram să lucrăm pe adaptarea legilor, nu vedeam o urgență în a face noi legi, dar dacă se fac legi bune, nu e un lucru rău. Personal, nu am fost întrebat și consultat”, a declarat profesorul universitar.

„Una e să participi la niște discuții, generale, pe diverse teme și alta să te pronunți preliminar pe un text de lege”, a completat rectorul UBB. El a exemplificat ce a însemnat munca aplicată la un proiect legislativ, chiar cu Legea Educației în vigoare, care datează din 2011.

Profesorul consideră că regândirea arhitecturii sistemului academic, bazată încă „pe reforma din 1948”, a modului de finanțare al universităților și relația acestora cu institutele de cercetare ar trebui să fie priorități în reforma învățământului superior.

„Sunt foarte multe lucruri de făcut, dacă vrem ca România să fie competitivă”.

El a mai spus că în situația sa, de a nu fi consultat pe noua lege universitară, se află și rectorul Universității București.

„Eu nu exclud să iasă ceva bun, dar câtă vreme nu sunt consultanți actorii importanți din sistem, nu știu dacă va fi ceva durabil”, a conchis el.

Specialist: Riscăm să schimbăm lucruri care au început să funcționeze

Consultările din ultimele luni ar fi fost apanajul aproape exclusiv al alianței O Voce pentru Educație, înființată doar anul acesta, dar care grupează zeci de organizații patronale și ONG-uri educaționale, atrag atenția unii specialiști din domeniu.

Alianța a organizat de altfel, în acest an, două ample întâlniri, în capitală și în Delta Dunării, cu ministrul Sorin Cîmpeanu și cu alți reprezentanți de la vârful Ministerului.

Alianța a lansat în luna iunie un Manifest cu 100 propuneri pentru reformarea învățământului românesc, identificând 10 teme critice de intervenție, de la parcursul cadrului didactic la curriculă, de la modul de evaluare a rezultatelor, la digitalizare și investiții în educație.

Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale
Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale

Chiar dacă au fost elaborate după consultări, cu structuri instituționale, societatea civilă, reprezentanți ai elevilor, o parte dintre propuneri nu fac însă dovada unei analize în profunzime, științifice, a intervențiilor propuse, explică Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE).

Este cazul modului în care Manifestul Alianței propune studiul științelor - fizică, chimie, biologie - împreună, în model multidisciplinar.

„Nu știu pe ce s-au bazat cei care au făcut această propunere, pentru că ne-am uitat la țări exemple de bune practici și nu am văzut așa ceva. În zona științelor exacte s-au făcut în ultimii ani cele mai semnificative schimbări în sistem, inclusiv în programă, felul în care sunt evaluați profesorii, cu mare eforturi, s-au luat bune exemple de dincolo”, a explicat Cristian Hatu.

„E precum cu o plantă, care începe să se dezvolte și vii și o pui din nou în condiții vitrege. Care e fundamentarea la astfel de propuneri, unde sunt studiile pe care se bazează?”, s-a întrebat specialistul.

El susține că nici CEAE nu a fost cu adevărat integrată în consultările concrete pe noile Legi ale Educației, deși și-a adus aportul încă din 2011 la reformarea modului de predare a Fizicii și a altor științe exacte în gimnaziu.

Directorul executiv al Alianței O Voce pentru Educație, Andreea Nistor, spune că propunerea are totuși la bază tendințele internaționale, care pun accentul pe competență.

„Când vorbești despre științe în viața noastră reală, de zi cu zi, este de cele mai multe ori vorba de un cumul de științe, care abordate, studiate împreună, valorificate în exerciții, experimente, proiecte, produc cele mai bune rezultate din punctul de vedere al competențelor”, a explicat ea.

Pe de altă parte, Cristian Hatu este sceptic că noile Legi vor aduce o schimbare sistemică profundă în educație.

Spre exemplu, degrevarea cadrelor didactice de sarcinile birocratice - propunere anunțată de ministrul Sorin Câmpeanu - asta nu reprezintă în sine o garanție a eficienței superioare a actului de predare.

„Problema cea mare e cum îl faci tu ca profesor pe elev să înțeleagă mai bine materia pe care o predai? Cum îi menții interesul pentru ce faci tu la ore, să își mențină vie curiozitatea, să își folosească nu memoria, ci gândirea logică. Asta nu o rezolvi doar prin faptul că elimini niște sarcini birocratice”, a conchis el.

Cine este vârful de lance al consultărilor pe noile Legi

Înființată în aprilie 2022, Alianța O Voce pentru Educație pare principala structură conectată la negocierile pentru elaborarea pachetului de noi legi ale educației.

Grupează aproximativ 30 de organizații și companii din domeniul educației, dar și 20 de Camere de Comerț și organizații patronale, reunite în Coaliția pentru Dezvoltarea României. În iunie, Coaliția a lansat un Manifest de 84 de pagini, cu 100 de propuneri care să fie incluse în noile Legi ale Educației.

Reprezentanții Alianței au identificat 10 teme critice, unde sunt necesare măsuri stringente:

  • Cariera didactică și parcursul profesional al cadrelor didactice - flexibilizarea rutelor de acces în cariera didactică, cu respectarea unor standarde ridicate de selecție; admiterea în cariera didactică să se poată face atât dintre teorie spre practică spre teorie - prin urmarea unor programe specifice de formare
  • Managamentul școlar - Directorii de școli să fie aleși prin concurs, pe baza de competențe de leadership și management școlar, în baza unor profiluri și criterii clar definite. Se propune introducerea unei noi funcții - director de dezoltare.
  • Investiția în educație - Investiția în educație în România să ajungă, în România - în maximum 3 ani, la media europeană, raportat la PIB. Educația să beneficieze de 15% din Bugetul General Consolidat. Menținerea țintei de finanțare cu 6% din PIB.
  • Curriculum și STEM - Promovarea autonomiei curriculare, care să permită, școlii să poată personaliza curriculum-ul în funcție de progresul elevilor și specificul local și nevoile comunității. Profesorii să poată personaliza conținutul din afara curriculum=ului de bază.
  • Evaluare bazată pe competențe - Evaluarea să se bazeze pe itemi standardizați și să poată măsura progresul elevilor; sprijinirea școlilor care nu asigură progresul școlar
  • Alfabetizare funcțională - Menționarea explicită în lege a faptului că alfabetizarea funcțională a elevilor devine cel mai important obiectiv de țară anual - sprijinit preferențial cu resurse - până la atingerea de către România a mediei europene de evaluare a alfabetizării funcționale la testele PISA/TIMMS/PIRLS.
  • Educație incluzivă -combaterea de către Guvern și autoritățile locale a abandonului școlar prin măsuri proactive. Măsuri integrate, discutate cu societatea civilă pentru promovarea incluziunii la toți anii de studiu.
  • Digitalizare - Sunt 2 nevoie fundamentale: viziune, strategie și implementare, pe de o parte, instalare, configurare și întreținere a sistemelor digitale în școli, pe de alte. Se propune înființarea a două structuri: Divizia de management a digitalizării în sistemul de educație, respectiv Centrul național de suport tehnic specializat (HelpDesk).
  • Învățământ profesional și dual - Profesorii de specialitate și tutorii de practică să fie angajați direct de unitatea de învățământ, începând din anul școlar 2023-2024. Aceștia să aibă minim 3 ani de practică, obținută în ultimii 10 ani. Din 2023-2024 admiterea pe ruta profesională și tehnică să fie doar în specializări organizate în sistem dual.
  • Infrastructură- Centralizarea, până în 2023, a imobilelor, terenurilor de sport, pentru investiții școlare mai eficiente.

„O nouă Lege a Educației e necesară. Sperăm că propunerile noastre se vor regăsi acolo!”

Directorul executiv al alianței, Andreea Nistor, a declarat pentru Europa Liberă că un nou pachet de Legi ale Educației este necesar, întrucât inclusiv PNRR prevede ca România să își modernizeze legislația în domeniu.

„Firește că așa cum Legea Educației, pe care o avem din 2011, așa cum are peste 100 de modificări, amendamente, completări, deja, putea să mai capete încă 20, 30, 50. În felul ăsta nu ai putea avea o abordare integrată, care să vizeze totul, de la preșcolari, la gimnaziu și liceu, cu aplecare și spre zonele dezavantajate”, ne-a declarat ea.

„Ce ne dorim să facem acum este o modernizare exhaustivă și completă, care reabordează toate aspectele de preuniversitar și să le reașeze într-o nouă cheie. O Lege organică asta înseamnă, revizitarea și reorganizarea tututor aspectelor, să poți corela elementele între ele”.

Andreea Nistor spune că Ministerul Educației a îmbrățișat de la început ideea consultărilor cu Alianța pe care o reprezintă și sunt șanse mari ca o mare parte a propunerilor să se regăsească în noile Legi, în special în cea dedicată sistemului preuniversitar, spre care organizația s-a concentrat.

„A existat interes din partea instituțiilor de a prelua ceea ce le trimitem. A fost un șir de întâlniri, nu doar una singură. Există o mare încredere în proces și sperăm că lucrurile vor ieși așa cum ne așteptăm”, a conchis reprezentantul Alianței.

„E nevoie și de salarizare corespunzătoare!”

Pentru ca reforma în educație să aibă succes, este nevoie de creșterea atractivității salariilor, spune Lucia Cojocaru, vicepreședinte al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ.

Altfel, nu vor putea fi atrași spre învățământ și păstrate cu prioritate acele cadre didactice care aduc un plus valoare sistemului.

„Ca un profesor să aibă prestanță, trebuie să fie salarizat corespunzător, să existe salarii atractive ca să atragi oameni bine pregătiți. Fără finanțare, dacă ai finanțare de doar 2,9%, față de 6% cât e de dorit, din PIB, e greu să faci reformă. De aici trebuie plecat, poți scăpa de hârțogăraie, dar pentru restul ai nevoie de fonduri”, a explicat ea.

Cercetător în educație: Legile Educației au șansa consensului politic

Noi legi ale Educației sunt necesare, întrucât cele elaborate în 2011 au fost asumate doar de către o parte a spectrului politic, în speță PDL, a subliniat Ciprian Fartușnic, cercetător în educație, fost director al Institutului pentru Științele Educației.

De altfel, actualul ministru Sorin Cîmpeanu vorbea de noi legi ale educației încă din 2014-2015 când a fost ministru în cabinetul Ponta (PSD). Acum ministrul este în tabăra PNL și adoptarea noilor Legi ale Educației este iminentă.

„Aliniere mai bună de 'stele' decât e acum, din punct de vedere politic, nu cred că va mai exista sau a mai existat, pentru că cele două viziuni politice diferite sunt acum împreună la guvernare”, a punctat el.

În acest context, modernizarea Legilor Educației, mai mult decât reformarea curriculară, începută la gimnaziu, este necesară, a subliniat el.

„Noi Legi ale educației nu înseamnă doar curricula, ci intervenții la nivel de întreg sistemul”, a conchis și secretarul de stat Sorin Ion.

  • 16x9 Image

    Ovidiu Cornea

    Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 15 ani. A activat ca reporter și redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național. În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse emisiuni TV, locale și regionale.

    Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară, socială. Materialele sale pe Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în 2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști notorii la nivel național.

    A intrat în echipa Europei Libere, ca freelancer, la începutul acestui an. În paralel realizează emisiunea de dezbateri Forum EBS de la un post de radio din Cluj.

    Licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

XS
SM
MD
LG